Autoritățile admit ceea ce FMI și CE spun de câteva luni: economia dă semne de oboseală. Prognoza a revizuit în scădere creșterea economică din acest an și din 2019. Cum evoluează leul
Statistica, economie, crestere economica, prognoza
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară.
De asemenea, tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte inflaţia, CNP a menţinut la 3,5% previziunile referitoare la indicele preţurilor de consum pentru sfârşitul anului în curs, dar şi pe cele care au vizat anii următori, respectiv 2,8% în 2019, 2,5% în 2020, 2,3% în 2021 şi 2,2% în 2022.
Potrivit prognozei pe termen mediu 2018 - 2022 - varianta de toamnă 2018, consumul final urmează să îşi tempereze creşterea în acest an, la 5,1%, faţă de 8,4% anul trecut, şi în scădere de la 5,4% cât indica CNP în luna iulie a acestui an.
Consumul individual al gospodăriilor va încetini în 2018, urmând să urce cu 5,4% faţă de 5,5% cât estima CNP anterior, însă va lua avânt în 2019 cu 6,0% (5,8% în varianta din iulie), 5,7% în 2020 (5,6% în iulie) şi cu 5,1% în 2021 şi 2022.
În ceea ce priveşte balanţa comercială, cifrele sunt în creştere în varianta de toamnă, indicând în 2018 o majorare a exporturilor de bunuri (FOB) cu 9% raportat la anul trecut (faţă de 8,7% în prognoza din iulie), dar şi a importurilor de bunuri (CIF), cu 9,7%, peste estimările din iulie (respectiv 9,4%).
Previziunile cu privire la deficitul de cont curent sunt şi acestea modificate, la 3,5% din PIB (3,1% în prognoza din iulie), acesta urmând să scadă la 3,2% din PIB în 2019, 2,9% din PIB în 2020, 2,6% din PIB în 2021 şi 2,4% din PIB în 2022.
Estimările privind cursul de schimb mediu s-au menţinut la 4,65 lei/euro în acest an, urmând să scadă la 4,62 lei/euro în anul următor, 4,60 lei/euro în 2020, 4,58 lei/euro în 2021 şi 4,56 lei/euro în 2022.
La rândul său, Comisia Europeană (CE) a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar.
Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.
"Boom-ul economic al României se calmează pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte iar contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere continuă să se înrăutăţească. Pe perioada de prognoză PIB-ul este estimat să crească mai moderat", se arată în previziunile Comisiei Europene.
În 2019 şi 2020 consumul privat ar urma să continue să încetinească pe măsură ce creşterea nominală a salariilor se moderează şi inflaţia va continua să afecteze veniturile disponibile. Cu toate acestea, consumul privat va rămâne principalul motor al creşterii subliniază Executivul comunitar.
Potrivit cifrelor prezentate joi de CE, cererea internă va avea o contribuţie în scădere la 4,2% la creşterea PIB, de la 7,3% anul trecut. În 2019, contribuţia cererii interne urcă uşor, la 4,3%, iar în 2020 scade la 4,1%.
Contribuţia negativă a exporturilor la creşterea PIB se va accentua la minus 1,3% în acest an, urmând să scadă la minus 0,6% în 2019 şi minus 0,5% în 2020.
În ceea ce priveşte inflaţia, CE a revizuit în creştere uşoară la 4,3% prognoza pentru 2018, faţă de 4,2% cât prognoza în primăvară, urmând ca indicele preţurilor de consum să coboare la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020, ca urmare a slăbirii cererii interne.
Deficitul guvernamental este prognozat să crească la 3,3% din PIB în 2018, de la 2,9% din PIB în 2017, urmând să continue pe aceaşi tendinţă pentru a ajunge la la 3,4% din PIB în 2019 şi 4,7% în 2020. "Aceste prognoze sunt influenţate în principal de planurile de majorare semnificativă a punctului de pensie, incluse în programul de guvernate şi implementate în legea pensiilor recent adoptată de Guvern", susţine CE.
Noile prognoze ale Comisiei Europene sunt semnificativ sub cele ale Fondului Monetar Internaţional, care la începutul lunii octombrie a revizuit în scădere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât indica în aprilie.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) susţine şi ea că economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4,2%, pentru ca anul viitor avansul economiei să se reducă la 3,6%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia economiei româneşti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,6% până la 4,2%, şi cu 0,6 puncte procentuale pentru anul viitor, de la 4,2% până la 3,6%.
Pe acelasi subiect: