"Dintre monedele din regiune, leul este cea mai puternică dintre ele. Este o diferenţă undeva de 10% în valoare între leu şi forint sau zlot. Ce înseamnă 10% la 4,66 lei? Înseamnă un curs de peste 5 lei. În mod normal, să se alinieze ţărilor din regiune, cursul euro/lei trebuie să fie peste 5 lei, pentru a fi competitivi în comparaţie cu monedele din regiune. Se va duce peste 5 lei ? Nu cred, pentru că Banca Naţională nu o să-l lase. De altfel, intervenţia Băncii Naţionale a fost de departe cea mai puternică din regiune, anul acesta, pentru că leul ar trebui să fie de fapt cea mai slabă monedă. De ce nu lasă Banca Naţională să se deprecieze leul? Pentru că îi pasă de inflaţie. Dacă leul s-ar duce în 5 lei, vă daţi seama cam unde ar fi inflaţia...", a spus Bucşa, citat de Agerpres.

Acesta a explicat, totodată, că BNR nu va mai coborî dobânda de politică monetară de la 2,5%, însă cu "un ROBOR la 3,25%, Banca Naţională a făcut practic trei creşteri suplimentare de dobândă, care nu se văd în dobânda de politică, dar se văd în costul creditelor".

"(...) Noi suntem de părere că BNR nu va mai coborî dobânda de politică monetară de la 2,5%, dar după cum ştiţi ROBOR este mai mare de 2,5%. Cu un ROBOR la 3,25%, Banca Naţională a făcut practic trei creşteri suplimentare de dobândă, care nu se văd în dobânda de politică, dar se văd în costul creditelor şi e forţată să o facă şi din cauză că inflaţia este foarte sus. Mai mult decât atât, există riscul ca ROBOR să se ducă şi mai sus, dacă, de exemplu, global intrăm într-o recesiune. Mai jos nu se va duce, în 2019. România va trebui să aibă dobânzi mai mari decât restul regiunii. Prognozăm un ROBOR undeva între 3 şi 3,5% şi sperăm să fie doar atât. În regiune sunt doar două ţări cu dobânzi mai mari - Rusia şi Serbia. De asemenea, pentru firme ar fi mai bine să-şi acopere riscul valutar acum. Cât priveşte inflaţia, noi nu credem că Banca Naţională va reuşi să-şi atingă ţinta, anul acesta, şi oricum nu mai are ce să facă. La anul şi mai ales în 2020, probabil că va reduce ţinta. România va rămâne, probabil, cu inflaţie mai mare decât restul regiunii", a subliniat economistul şef al UniCredit Bank Londra.

Potrivit lui Bucşa, deficitul structural al României, care se situează la peste 4%, se va duce automat în deficitul bugetar "dacă am intra acum într-o recesiune".

"În privinţa măsurilor fiscale, pot apărea alte măriri de taxe. Să ne uităm cum încasează România bani. În anii trecuţi, vorbeam despre cât de proastă era colectarea TVA. Nu s-a schimbat nici azi... Veniturile colectate din TVA au scăzut continuu timp de doi ani ca procent din PIB, deşi economia duduia. După care a apărut cota unică, dar din nou nicio îmbunătăţire în colectare. În acelaşi timp, cheltuielile au crescut cu salariile de la stat. România este într-o situaţie în care deficitul său bugetar este aproape de 3%, deficitul structural, cel care nu ia în seamă poziţia ciclică a economiei, este în acest moment de peste 4%, cel mai mare din regiune... Asta înseamnă că, dacă am intra acum într-o recesiune, acolo s-ar duce automat deficitul bugetar. Pentru că nu facem investiţii, noi cheltuim pe salarii, iar în momentul în care se va produce această încetinire globală dacă nu în 2019, în 2020, dacă nu în 2020 la un moment dat se termină, trebuie să se întâmple ceva, cum ar fi să crească taxele ca să compenseze", a afirmat Dan Bucşa, care a punctat, totodată, că România nu a învăţat deloc din greşeli.

Recesiune tehnică în 2019 sau 2020

Dan Bucşa a mai spus că riscul unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau în 2020, este unul foarte mare.

"Riscul unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau în 2020, este unul foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB. Dacă Europa va creşte cu 1%, probabil că vom evita recesiunea. Dacă, însă, va creşte cu mai puţin de 1%, atunci sunt şanse mari să fie o recesiune. Prognozele noastre arată o încetinire a economiei în 2020 undeva foarte aproape de 2%. De ce? Pentru că, o dată, contribuţia consumului nu mai poate să fie la fel de mare, în al doilea rând contribuţia stocurilor ar trebuie să înceteze la un moment dat, în al treilea rând investiţiile probabil se vor reduce, iar în al patrulea rând nu vedem cum vor creşte exporturile nete deşi se va da în folosinţă o fabrică destul de mare de electrocasnice, la sfârşitul anului 2019. De asemenea, industria auto s-ar putea să performeze mult mai prost. Suntem la finalul unui ciclu de cumpărări de automobile în Europa, dar poate fi stimulat prin scheme de tipul "Rabla", a spus Bucşa.

Conform estimărilor UniCredit Bank, România va avea în acest an o creştere economică mai mică de 4%. Economistul a menţionat că, până în 2020, SUA vor intra în recesiune tehnică şi, probabil, că "aceasta se va răsfrânge asupra economiei globale, în general, şi fireşte vom fi şi noi afectaţi".

"Noi credem că, până în 2020, Statele Unite vor intra în recesiune tehnică şi, probabil, că aceasta se va răsfrânge asupra economiei globale, în general, şi fireşte vom fi şi noi afectaţi. Sper să nu mai avem iluzia din 2008 că suntem o insulă de stabilitate, adică toată lumea cade în jurul nostru şi la noi va fi soare. La noi, în regiune, în afara Turciei şi Ucrainei, cel mai mare risc este în România, de departe, iar în Ungaria într-o oarecare măsură în ceea ce priveşte dobânzile pe termen lung. E normal ca în a doua parte a ciclului economic să vedem consumul contribuind mai puţin la creştere. În schimb, investiţiile încep să contribuie mai mult. În acest moment, doar două ţări în care investiţiile scad în acest an, şi anume România şi Turcia, care este deja într-o recesiune. Anul 2019 aduce din nou o lipsă de investiţii în România. Nu credem că se va schimba politica de investiţii în niciun fel. Pe de altă parte, investiţiile încep să crească în ţări care încep să ia acum fonduri europene: Polonia, Bulgaria şi Croaţia. Noi credem că, per total, regiunea noastră va merge mai bine din punct economic şi financiar faţă decât celelalte regiuni emergente. La începutul fiecărui an avem o conferinţă cu investitorii şi în fiecare an aceştia spun că regiunea noastră este cea mai plictisitoare. De cinci la rând, regiunea noastră a performat cel mai bine. Probabil că se va întâmpla acelaşi lucru şi în 2019", a afirmat Dan Bucşa.

Banca Naţională a României (BNR) a afişat, marţi, un curs de 4,6662 lei, în creştere cu 0,12 bani (+0,03%), în comparaţie cu valoarea stabilită anterior, de 4,6650 lei pentru un euro. Pe de altă parte, leul s-a apreciat în raport cu dolarul american, cursul anunţat fiind de 4,0794 lei, în scădere cu 0,61 bani (-0,15%), comparativ cu cotaţia anterioară, respectiv 4,0855 lei pentru un dolar.

Conform BNR, moneda naţională s-a depreciat faţă de francul elveţian, care a ajuns, marţi, la valoarea de 4,1096 lei, în urcare cu 1,16 de bani (0,28%), comparativ cu anunţul din şedinţa precedentă, de 4,0980 lei.

În scimb, indicele ROBOR la trei luni a crescut la 3,24%, potrivit datelor publicate de BNR. ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.