Stuful din Delta, cautat de strainii cu bani. La noi, doar saracii mai au case acoperite de stuf
Germanii si britanicii cu dare de mana au redescoperit stuful din Delta Dunarii: il folosesc ca acoperis pentru vilele de lux, datorita rezistentei sale, scrie AFP. Si asta in timp ce, in Romania, doar saracii mai au case acoperite cu stuf.
Stuful din Delta Dunarii a revenit la moda printre germanii si britanici, iar cererea pe acest segment este tot mai mare si asta pentru ca este un material recunoscut pentru rezistenta sa. Cei de la AFP au discutat cu unul dintre patronii celor doua firme care pot exploata stuful din aceasta zona si care este in patrimoniul UNESCO.
Firma Delta Stuf Production exploteaza anul in jur de 20.000 de tone de stuf care este exportat in proportie de aproape 100% in Europe, insa in special in Germania, Olanda, Danemarca, Franta si Marea Britanie. Iar stuful autohton este cu atat mai cautat cu cat are reputatia de a fi fost folosit pentru a crea o scena dintr-o piese de Shakeaspeare recreata la celebrele studiouri Babelsberg din Berlin.
Daca in Romania doar strainii mai au case acoperite cu stuf, strainii cu bani din Anglia pana in Franta pun mare pret pe aceasta si il folosesc drept material de constructie pentru acoperisurile vilelor de lux.
China, interesata de aceasta piata
Printre marii exportatori de pe aceasta piata se numara si China, care a patruns pe piata europeana in urma cu cativa ani.
In Franta de exemplu, stuful este foarte apreciat pentru ca izeaza fonic si termic locuinta. In Olanda, peste 150.000 de persoane au deja case la a caror constructie a fost folosit stuful.
Stuful, greu de cules
Stuful este cules de obicei din martie pana in noiembrie, insa unul dintre muncitorii citati de AFP - Dan Baltaneanu - de 52 de ani spune ca sunt si cazuri in care sunt nevoiti sa il culeaga cand insula este inundata. In plus, in cazuri extreme, muncitorii trebuie sa il stranga iarna, cu picioarele goale.
In timpul comunismului, se culegeau in jur de 300.000 de tone de stuf, lucru care a dus la degradarea zonei.