Potrivit lui Cîțu, pentru scadenţa la 12 ani ţara a obţinut cel mai ieftin cost din istorie. Totodată, economiile la buget realizate prin cele două emisiuni au fost de 22 milioane de euro.

"O ţară ca România care are deficit bugetar trebuie să se împrumute. Vreau să vorbesc despre emisiunile de obligaţiuni din 21 ianuarie. Da. Ne-am împrumutat de pe pieţele internaţionale şi azi pot să vorbesc despre acest împrumut de 3 miliarde de euro, la 12 şi la 30 de ani. Partea bună este că la 12 ani ne-am împrumutat la cel mai redus cost din istorie, la 2%, şi la 30 de ani ne-am împrumutat cu 1,65 procente mai ieftin decât ce s-a împrumutat guvernul anul trecut. Economiile la buget doar din aceste două emisiuni sunt împreună, şi informaţia este deja la comisia economică de la Senat, de 22 milioane de euro. Am împrumutat mai ieftin faţă de ce se împrumuta până acum", a precizat ministrul Finanţelor într-o conferinţă de presă.

Cîțu a mai anunțat că România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, peste estimarea din luna noiembrie, când s-a efectuat cea de-a doua rectificare de buget.

"Anul trecut s-a terminat cu un deficit bugetar de 4,6%, puţin peste ceea ce estimam la rectificarea din noiembrie", a declarat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului MFP, deficitul în creştere cu 0,2 puncte procentuale din PIB faţă de ţinta stabilită prin ultima rectificare bugetară de 4,4% din PIB, a fost generat de încasări mai mici cu 1,3 miliarde de lei din dividende suplimentare de la companiile naţionale, plata a 0,91 miliarde de lei pentru stingerea obligaţiilor financiare rezultate din hotărârea arbitrală nr ARB/05/20 respectiv plata unor despăgubiri către Viorel şi Ioan Micula şi cheltuieli suplimentare de capital şi de funcţionare la unităţile administrativ-teritoriale de 1,3 miliarde de lei în luna decembrie.

El a menţionat că sunt unele companii la care dividende apar pe hârtie, dar când se încearcă o colectare a lor apar ca fiind altceva. Ulterior ministrul a menţionat compania Hidroelectrica. Florin Cîţu a arătat, în context, că trebuie efectuat un control la toate companiile de stat.

"Prin Parlament, legea a trecut cu venituri de 33,5% din PIB şi cheltuieli de 36,3%. La final, execuţia bugetară a fost în linie cu ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în România cu veniturile, 30,9% din PIB, deci nu a fost nicio surpriză acolo, dar s-au păstrat cheltuielile. Deci ceea ce vă spuneam şi v-am spus din primul moment de când am preluat acest mandat, că veniturile au fost supraestimate în buget în 2019 tocmai pentru a diminua artificial deficitul bugetar la începutul anului. De la începutul anului se ştia, şi am şi prezentat documente interne care arătau că deficitul bugetar o să fie în jur de 4%, peste 4% în timpul acestui an", a afirmat Florin Cîţu.

Conform ministrului Finanţelor, iniţial au fost estimate venituri fiscale mai mari, dar au apărut probleme pe fonduri UE şi pe venituri fiscale. Pe partea de cheltuieli, s-au înregistrat creşteri la cele de personal, asistenţă socială, bunuri şi servicii, dar au scăzut cele de investiţii.

"În timpul anului au fost luaţi banii de la investiţii. La buget nu s-au făcut economii. S-au dus către cheltuieli cu salarii şi asistenţă socială", a declarat Florin Cîţu.

El a menţionat că bugetul pe anul acesta este construit pe un model conservator care ţine cont de structura economiei.

"V-am arătat că în timpul anului banii au fost luaţi de la investiţii şi duşi către cheltuielile de salarii şi asistenţă socială. În noiembrie am inversat acest trend. În noiembrie am plătit facturile şi am cheltuit banii pentru investiţii şi vedeţi clar că în noiembrie s-au cheltuit banii pentru investiţii, 6,4 miliarde de lei şi 10,4 miliarde de lei (în decembrie n.r.)", a spus Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a menţionat că nu se poate cere conformare voluntară atâta timp cât instituţia nu plăteşte facturile.