"Considerând informaţiile disponibile în acest moment, CF estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 - 4,8% din PIB. Ecartul faţă de ţinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: 0,45 puncte procentuale (pp) din PIB din deteriorarea peste aşteptări probabilă a execuţiei bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcţiile bugetare subsecvente; 0,5 pp din modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; 0,15 pp în ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai plauzibile (prudente)", se arată în document.

Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent

De asemenea, instituţia subliniază că depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date. Deşi proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale execuţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020.

CF notează că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent.

"Chiar şi fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 - 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o încordare şi mai severă a bugetului, dată fiind puţinătatea resurselor disponibile în raport cu obligaţiile angajate în prezent, chiar fără a le lua în considerare şi pe cele viitoare. Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 pp din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020", menţionează sursa citată.

Potrivit Consiliului Fiscal, niveluri înalte şi în creştere ale deficitului bugetar (admiţând că pieţele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publică şi vulnerabilizarea masivă a stării finanţelor publice; spaţiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia în faza de recesiune a ciclului economic şi mai mult, în mod inevitabil ar impune corecţii fiscale, contribuind la menţinerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare.

Necesitatea consolidării bugetare trebuie considerată şi în corelaţie cu perspectiva modificării rating-ului suveran, care este menţionată explicit drept element cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agenţiilor de profil. În acest context bugetar foarte dificil, CF susţine că iniţiative privind reduceri de taxe şi impozite, precum şi creşteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale mai însemnate.

"Consolidarea bugetară este esenţială pentru consolidarea macroeconomică. Nevoia de corecţii bugetare, de consolidare a bugetului public este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (PDE), cât şi de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâştigăm controlul asupra finanţelor publice; corecţiile induse de pieţele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern şi din timp. Dacă, în ultimii ani, singurul reper funcţional din perspectiva regulilor fiscale naţionale şi/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, în prezent, şi acesta este depăşit, iar direcţia este de majorare a deviaţiei faţă de acesta. Perspectiva plasării României în PDE apare dificil de evitat, iar aceasta ar trebui să îndemne la corecţii cât mai grabnice", se spune în opinia CF.

Balanţa riscurilor în legătură cu soldul bugetar aferent anului 2020 este înclinată, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, presiuni suplimentare asupra bugetului putând să apară din: evoluţii economice mai nefavorabile la nivel internaţional, aplicarea deciziei de dublare a alocaţiilor, prorogată până la 1 august, înregistrarea unei creşteri mai alerte a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. În sens opus ar putea acţiona o reducere a cheltuielilor de investiţii, dar este puţin probabil ca această să poată compensa o eventuală manifestare a riscurilor descrise anterior.

"În ceea ce priveşte perspectivele fiscal-bugetare pe termen mediu, considerând politici neschimbate şi toleranţă (greu de imaginat) din partea pieţelor, CF apreciază probabile niveluri ale deficitului bugetar de peste 6% din PIB în anul 2021 şi respectiv peste 7% din PIB în anul 2022. În aceste condiţii şi având în vedere contextul economic intern şi internaţional complicat, inclusiv din perspectiva disponibilităţii şi costurilor finanţării, este evidentă necesitatea adoptării cat mai rapide de măsuri corective de amploare, capabile să readucă situaţia fiscal-bugetară pe o traiectorie sustenabilă, şi în conformitate cu regulile fiscale naţionale şi europene", se precizează în document.