Rectificare bugetară: Finanțele majorează deficitul bugetar la 4,3% din PIB. Ce ministere primesc cei mai mulți bani și de unde se taie
Deficitul bugetului general consolidat pentru 2019 se va majora la 4,3% din Produsul intern brut, în urma celei de-a doua rectificări bugetare.
• PROIECTUL DE RECTIFICARE A BUGETULUI DE STAT PE 2019 POATE FI CONSULTAT AICI.
Ţinta iniţială de deficit bugetar pentru anul în curs era 2,76% din PIB.
Potrivit proiectului de Ordonanţă privind rectificarea bugetului pe anul 2019, publicat marţi de Ministerul Finanţelor Publice, printre instituţiile în cazul cărora s-au diminuat creditele bugetare se află Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor.
"Angajarea la construcţia bugetului iniţial a unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare cu un grad ridicat de incertitudine privind încasarea acestora pe parcursul exerciţiului bugetar a condus la derapaje fiscale care au determinat majorarea deficitului bugetar pe anul 2019 la 4,3% din PIB, faţă de ţinta de deficit iniţială de 2,76% din PIB. Timpul scurt rămas până la sfârşitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menţinerea ţintei de deficit bugetar în limitele asumate iniţial", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Conform sursei citate, din bugetul de stat, creditele bugetare pentru Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale au fost suplimentate cu 3,98 miliarde de lei per sold, iar din suma totală au fost majorate cu peste 1,97 miliarde de lei transferurile pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat, potrivit Agerpres.
Contribuții mai mici la pensii, din asigurările datorate de angajați
Potrivit iniţiatorilor proiectului, cele peste 1,97 miliarde de lei alocate în plus la bugetul de pensii sunt necesare deoarece veniturile curente ale sistemului public de pensii s-au diminuat cu suma 1,42 miliarde de lei, din cauza încasărilor din contribuţia de asigurări sociale datorate de asiguraţi. Totodată, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii se majorează, la rectificare, cu 552,3 milioane lei în principal pentru asigurarea plăţii integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie.
De asemenea, vor fi suplimentate fondurile destinate plăţii drepturilor de asistenţă socială până la finele anului (pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului etc.).
Creditele bugetare pentru Ministerul Sănătăţii se majorează cu aproape 2,9 miliarde de lei per sold. Transferurile pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor fi suplimentate cu 3,12 miliarde de lei, iar, pe de altă parte, scad cheltuielile bugetare ca urmare a gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarului estimat a se plăti până la finele anului.
"S-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-97 milioane lei), proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-28 milioane lei)", se arată în document.
În ceea ce priveşte Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, creditele bugetare urcă cu 1,76 miliarde de lei per sold. Astfel, se propune asigurarea suplimentară a sumei de 1,8 miliarde de lei pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, precum şi pentru derularea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) şi reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. S-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-45,3 milioane lei) şi bunuri şi servicii (-1 milion lei).
Guvernul umple din nou Fondul de rezervă, lăsat gol de PSD
Pentru Ministerul Finanţelor Publice creditele bugetare se majorează, pe sold, cu 388,3 milioane lei, la Acţiuni Generale, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenţii - Susţinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, -50 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuţia României la bugetul UE şi +250 milioane lei Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.
Totodată, se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) şi la cheltuieli de capital (-28 milioane lei), precizează autorii.
Creditele bugetare pentru Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat cresc, pe sold, cu 299 milioane lei pentru a fi asigurate fondurile necesare pentru derularea programelor de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii Start-Up Nation România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei).
Educația, Internele și Transporturile pierd bani
Pe de altă parte, sunt operatori principali în cazul cărora se vor diminua creditele bugetare. Astfel, la Ministerul Educaţiei Naţionale, scăderea este de 2,08 miliarde de lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă.
"Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă", precizează autorii proiectului de rectificare bugetară.
Totodată, pentru învăţământul universitar, prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii şi a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal şi pentru realizarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
La Ministerul Afacerilor Interne reducerea creditelor bugetare este de aproape 1,19 miliarde de lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, avându-se în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului.
La Ministerul Transporturilor, diminuarea este de 1,08 miliarde de lei per sold, iar propunerea de scădere a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului.
"S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituţii publice, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare şi întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiţii finanţate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) şi rambursări de credite (-5,0 milioane lei)", se mai arată în nota de fundamentare.
De asemenea, s-au alocat fonduri pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) şi pentru finalizarea proiectelor ISPA.
Câți bani pierde Agricultura
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale "pierde" credite bugetare de aproape 1,07 miliarde de lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020 (- 950 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-100 milioane lei), bunuri şi servicii (-15 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) şi împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).
La Ministerul Fondurilor Europene scăderea este de 302,3 milioane lei, propunerea având, de asemenea, în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile şi serviciile (-0,5 milioane lei) şi alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti (+1,3 milioane lei).
Secretariatul General al Guvernului are, pe sold, o reducere a creditelor bugetare de 227,5 milioane lei, în urma gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarului estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile şi serviciile, la alte transferuri, la subvenţii, la cheltuieli de capital şi la cheltuieli de personal. În acelaşi timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocaţiile pentru susţinerea cultelor religioase.
În cazul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, diminuarea creditelor bugetare este de 110,9 milioane lei. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) şi la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizaţiilor la organismele internaţionale (+0,2 milioane lei).
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS