"In esenta, regulamentul impune creditorilor definirea unor criterii mai exigente pentru acordarea creditului de consum in valuta, insa nu afecteaza - comparativ cu conditiile actuale - accesul la creditele in valuta pentru care atat destinatia, cat si garantiile aferente sunt de natura imobiliara", se arata intr-un comunicat transmis de BNR, relateaza Mediafax.

Banca centrala precizeaza ca regulamentul urmareste echilibrarea acordarii de credite noi in moneda nationala fata de cele in valuta, ceea ce va contribui la consolidarea stabilitatii financiare si la asigurarea proactiva a capacitatii debitorilor neacoperiti la riscul valutar de a-si onora obligatiile de restituire a imprumuturilor contractate.

"Se are in vedere reflectarea cu acuratete in preturile serviciilor financiare a riscurilor pe care acordarea de credite in valuta catre debitorii neprotejati fata de riscul valutar le incumba atat pentru acestia, cat si pentru bancile comerciale creditoare", se spune in comunicatul BNR.

Regulamentul a fost supus dezbaterii publice si a luat in considerare si propuneri ale sistemului financiar-bancar transmise prin intermediul asociatiilor profesionale, precizeaza BNR.

In proiectul de regulament prezentat in luna septembrie pe site-ul BNR se spunea ca imprumuturile de consum vor avea o scadenta de cel mult cinci ani, iar clientii trebuie sa aduca garantii de 133% din valoarea imprumutata, in timp ce la finantarile imobiliare in euro avansul va fi de cel putin 30%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat vineri ca banca centrala nu va impune restrictii la creditele in valuta pentru locuinte prin regulamentul privind creditele pentru populatie, precizand ca prevederile initiale au fost doar "slefuite", fara sa fie operate multe schimbari.

Potrivit proiectului prezentat in septembrie, banca centrala are in vedere limitarea maturitatilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, fata de 20 de ani perioada maxima practicata in prezent pe piata bancara pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca.

BNR viza delimitarea clara a ariei de definire a crediteolor imobiliare, care urma sa cuprinda finantarile pentru care se constituie garantie imobiliara si sunt destinate exclusiv cumpararii unui imobil (casa/teren), construirii unui imobil, sau amenajarii/extinderii unei locuinte. Acelasi regim s-ar aplica si creditelor de refinantare a imprumuturilor imobiliare.
Creditele de consum cu ipoteca vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.

In cazul creditelor de consum pentru cumpararea de bunuri, clientul trebuie sa dispuna de o garantie reala (in general ipotecara) sau personala (de exemplu polita de asigurare) de 133% din suma imprumutata.

De asemenea, in cazul creditelor de consum cu alte destinatii, debitorul persoana fizica va prezenta o garantie reala sau personala de 133% din valoarea imprumutului.

Fac exceptie de la aceste prevederi creditele pentru tratamente medicale, pentru deces si pentru studii. Pentru creditele imobiliare, proiectul prevedea ca debitorul sa detina un avans de cel putin 15% din valoarea imobilului la finantarile in lei, de 30% pentru creditele in euro si de 40% in cazul finantarilor in alte devize straine.

Bancile vor fi obligate, ca si pana in prezent, sa elaboreze scenarii de risc astfel incat gradul de indatorare sa nu depaseasca pe intreaga perioada pana la scadenta nivelul maxim stabilit de normele proprii de finantare.

Pentru fundamentarea nivelului indatorarii la creditele de consum, bancile vor face simulari pornind pe baza unor indici valorici stabiliti de catre regulament.

Astfel, nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea in considerare a riscului valutar, riscului de rata a dobanzii, si a riscului de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului.

Citeste si:

Grecia s-a salvat. In scena intra Italia. Guvernul de la Roma se imprumuta cu dobanzi record

Apple a luat bataie. Cine a devenit cel mai mare producator de smartphone-uri