Analiza se refera la sase state din Europa Centrala si de Est, respectiv Romania, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Croatia. 

Fondurile europene totale alocate pentru cele sase tari in programul de finantare europeana pentru perioada 2014-2020 se ridica la 167,1 miliarde euro. 

Polonia este castigatorul clar al negocierilor, reusind sa obtina aproape jumatate din aceasta suma, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune). 

Romania poate accesa finantare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia si Ungaria cate 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croatia 8,6 miliarde euro (5,1%). 

In functie de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor in perioada 2014-2020, Romania este cu mult in urma tarilor vecine. Slovacia conduce detasat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmata de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croatia, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, fata de 164 euro pe an in cazul Romaniei. 

Potrivit estimarilor FMI, Romania a inregistrat in 2013 un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, fata de 18.868 dolari in cazul Cehiei, 17.929 dolari in Slovacia, 13.333 dolari in Polonia, 13.312 dolari in Croatia, respectiv 13.171 dolari in Ungaria. 

Totodata, Romania figureaza in raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educatiei, cercetarii si dezvoltarii: mai putin de 8% din finantarea totala disponibila pentru perioada 2014-2020. Situatia este similara Ungariei, cu o alocare de sub 10%, fata de 20% in Cehia, 15% in Polonia, respectiv 14,5% in Slovacia. 

Analistii Erste Bank noteaza ca educatia si sanatatea sunt doua domenii esentiale care ar trebui sa beneficieze de mai multe fonduri, avand in vedere finantarea foarte scazuta a acestor doua sectoare. 

"Serviciile medicale se afla intr-o stare critica, provocata de exodul personalului medical si de lipsa echipamentelor din spitalele publice. In ceea ce priveste educatia, inchiderea unui numar tot mai mare de scoli primare din zonele rurale duce la cresterea ratei abandonului scolar. Principalele prioritati ar trebui sa fie finantarea mai ridicata si mai eficienta a sectorului medical si educational, dat fiind ca Romania trebuie sa majoreze procentul cheltuielilor alocate pentru cercetare si dezvoltare de la 0,5% din PIB in 2012 la 2% din PIB pana in 2020", potrivit comunicatului Erste. 

Romania a inregistrat totodata cea mai scazuta rata de utilizare a fondurilor europene in perioada 2007-2013, cand a avut la dispozitie 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune.  Dintre cele sase state studiate, numai Polonia a reusit sa utilizeze peste doua treimi din fondurile UE 2007-2013, cu un procentaj de 67,9%, urmata de Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) si Cehia (51,1%), in timp ce Romania a ramas in urma, cu o rata de 37,8%.

"Bilantul slab al Romaniei in ceea ce priveste rata de absorbtie a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experientei si de slaba performanta a administratiei publice. Cu toate acestea, Romania inca mai are posibilitatea sa isi imbunatateasca acest bilant datorita «regulii N+3», care pune la dispozitia tarii inca trei ani pentru a cheltui banii alocati pentru perioada anterioara", a declarat in raportul Erste Jan Jedlička, seful Biroului UE al Česká Spořitelna si autorul raportului. Banca ceha Česká Spořitelna face parte din grupul Erste, prezent in Romania prin BCR. 

Principalul obstacol care impiedica imbunatatirea ratelor de absorbtie a fondurilor europene

Analistii Erste considera ca birocratia excesiva reprezinta principalul obstacol care impiedica imbunatatirea ratelor de absorbtie a fondurilor europene pentru statele din regiune. 

Desi statele cele mai sarace ale UE ar trebui sa fie principalii beneficiari ai fondurilor structurale si de investitii, sumele alocate pentru Romania si Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt "mai mici decat ar fi trebuit", se spune in raport.

Pentru a ajunge la un nivel suficient al subventiilor, cele doua tari vor beneficia de asistenta financiara prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricola Comuna, noteaza Erste. 

Tot in vederea imbunatatirii ratelor de absorbtie, Erste considera ca executivul UE, Comisia Europeana, ar trebui sa comunice in mod regulat evolutia acestui indicator.  "Pentru a motiva tarile din Europa Centrala si de Est sa valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, Comisia Europeana ar trebui sa inceapa sa le supuna «oprobriului public». Desi colecteaza toate informatiile relevante privind ratele de absorbtie ale fiecarui stat membru, Comisia Europeana nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate in mod regulat", se arata in raport. 

Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune, catre infrastructura si mediu

Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispozitia Romaniei pentru perioada 2014-2020 vor fi directionate catre mediu si infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector).

Proiectul feroviar Arad – Brasov – Bucuresti – Constanta va avea o contributie majora la cresterea economica, prin diminuarea timpului necesar transportului de marfuri si de calatori, considera Erste. Totodata, acest proiect ar putea fi un pas important in strategia guvernului Romaniei si cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Marii Negre si de crestere a ponderii serviciilor in contul curent, noteaza banca austriaca. 

Cu o rata de absorbtie de 90% in perioada 2014-2020, Romania si-ar consolida cresterea economica cu 0,8 puncte procentuale pe an, cel mai ridicat potential din regiune, fata de 0,7 puncte in cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croatia, 0,5 in Polonia si Slovacia, respectiv 0,3 puncte in cazul Cehiei, estimeaza analistii Erste.