Potrivit alineatului 1 al articolului 46 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.

Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constitutionala poate cere informatii de la autoritatile publice. Biroul Electoral Central este obligat sa prezinte, la solicitarea Curtii Constitutionale, informari asupra fazelor si operatiunilor de desfasurare a referendumului, stipuleaza urmatorul alineat.

De regula, pe sesizarile obisnuite adresate, plenul Curtii decide cu votul majoritatii judecatorilor Curtii. Articolul 47 - (1) din legea mentionata precizeaza ca plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului.

"(2) Hotararea Curtii Constitutionale stabileste daca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia. (3) Inaintea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, hotararea Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, intrunite in sedinta comuna", stipuleaza urmatoarele alineate.

Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei. Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani. Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.

Astfel, Curtea Constitutionala este constituita din juristi desemnati de partidele politice, de-a lungul timpului fiind acuzata ca ar face jocuri politice, insa politicul s-a supus deciziilor sale.

Ion Predescu (84 de ani) a fost numit judecator de Senat in 2004, pentru un mandat de 9 ani. Este absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti (1951) si al Facultatii de Filozofie. Profesia de baza este aceea de avocat pledant definitiv - Baroul Dolj. A detinut mandate de senator PSD in toate legislaturile de dupa 1990, pana in 2004. A fost membru in Comisia constitutionala (iunie 1990 - septembrie 1996), presedinte al Comisiei Juridice a Senatului (iunie 1990 - septembrie 1996), ministru al Justitiei (2 septembrie 1996 - 12 decembrie 1996), vicepresedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 - februarie 1998), secretar al Biroului Permanent al Senatului pana in septembrie 1999, presedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor si petitii (octombrie 1999 - noiembrie 2000).

Dupa incetarea, in 7 iunie 2010, a mandatului judecatorului Nicolae Cochinescu, Senatul si-a desemnat cel de-al treilea judecator la CC, respectiv pe Iulia Antoanella Motoc (44 de ani). Ea a fost propusa de PDL, dar si de grupul independentilor. Motoc a absolvit in 1989 Facultatea de Drept din Bucuresti, iar, pentru putin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecator la Judecatoria sectorului 2 Bucuresti. Este doctor in etica (Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Filosofie), doctor in drept international public (Universitatea "Paul Cezanne" Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din Bucuresti, din 2002.

Aspazia Cojocaru (65 de ani) a fost numita judecator de Camera Deputatilor, in 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD. A absolvit Facultatea de drept - Universitatea Bucuresti, promotia 1972 si a urmat cursurile Facultatii Internationale de Drept Comparat, din Strasbourg, in 1978, 1980. Este doctor in drept si a fost profesor universitar la Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative - Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, profesor universitar - Facultatea de drept a Universitatii "Valahia" din Targoviste, cercetator stiintific gradul I la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane. Aspazia Cojocaru a avut verdict de colaborare cu Securitatea ca politie politica de la CNSAS, care ulterior a fost anulat, in urma contestatiei depuse de aceasta.

Tudorel Toader (52 de ani) a fost numit judecator de Camera Deputatilor, in 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expira in 2016. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Al.I. Cuza" Iasi , in 1986, iar in 2004 Colegiul National de Aparare. Este doctor in stiinte juridice, specializarea Drept procesual penal. A fost profesor universitar la Facultatea de Drept a Universitatii "Al.I. Cuza" Iasi, avocat in Baroul Iasi (1991-2006), procuror la Procuratura Locala Panciu - Vrancea (1986-1990). Din 2004 este decan al Facultatii de drept a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza".

Ce la mai "nou" judecator al CC desemnat, in 15 iunie 2010, de Camera Deputatilor este Mircea Stefan Minea (62 de ani), sustinut de PDL. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj, promotia 1973, fiind profesor la aceeasi universitate. Este doctor in drept din anul 1994.

Acsinte Gaspar (74 de ani) a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti in 1963, fiind numit la CC din 2004, de catre presedintele Ion Iliescu (PSD). In perioada 1963-1965 a fost judecator, in 1965-1989 - consilier, seful sectorului juridic al Consiliului de Stat; 1989-1990 - sef de sector la Consiliul Frontului Salvarii Nationale; 1990-1996 - secretar general al Camerei Deputatilor; 1996-2000 - deputat PSD, membru in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor (chestor, secretar si vicepresedinte); 2000 - deputat, in acelasi an fiind numit in functia de ministru pentru Relatia cu Parlamentul.

Augustin Zegrean (58 de ani) a fost desemnat membru al Curtii Constitutionale de catre presedintele Traian Basescu, in 2007, pentru un mandat de noua ani. Este absolvent al Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca (1980). Intre 1980 si 1988 a fost consilier juridic, dupa care a fost avocat in Baroul Bistrita - Nasaud, specializat in drept civil si comercial. Intre 1990 si 1992 a fost senator PD, vicepresedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constitutiei. In 2004 a fost ales deputat, membru in Comisia juridica de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor.

Petre Lazaroiu (59 de ani) si a fost numit judecator al Curtii Constitutionale de catre presedintele Traian Basescu in 2008, pentru un mandat care a expirat in 2010. El a preluat mandatul detinut din 2001 de catre Petre Ninosu, care a decedat in 26 iulie 2008. Lazaroiu a fost numit in 3 iunie 2010, pentru un alt mandat, de 9 ani, de catre Traian Basescu. Lazaroiu a absolvit in 1978 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti.

A fost jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc - Jilava in perioada: septembrie 1979 - iunie 1980; jurisconsult si consilier juridic la Intreprinderea Mecanica de Utilaj Chimic Bucuresti in perioada: iunie 1980 - octombrie1993; judecator financiar la Curtea de Conturi a Romaniei in perioada octombrie 1993 - noiembrie 2003 si presedinte al Colegiului Jurisdictional Bucuresti, in aceeasi perioada; avocat in Baroul Bucuresti in perioada mai 2004 - septembrie 2008; asistent universitar la Facultatea de Drept a Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir; in perioada 1992 - 1998; lector universitar la Facultatea de Drept a Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, din 1998. Petre Lazaroiu a fost ales reprezentant al societatii civile in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), insa acesta si-a dat demisia in 27 martie 2008, dupa a doua sedinta a Consiliului la care a luat parte, spunand ca nu a stiut ca nu va avea calitatea de membru permanent in cadrul Consiliului, iar indemnizatia primita este prea mica in raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.

Numirea in 2010 a lui Lazaroiu ca judecator al CC pentru un mandat de noua ani, dupa ce a terminat mandatul de doi ani neincheiat de Ninosu, a dechis calea unor discutii privind constitutionalitatea desemnarii sale la Curte. Conform alineatului 2 al articolului 142 din legea fundamentala, Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Astfel, voci au calificat desemnarea din 2010 a lui Lazaroiu la CC ca un mandat prelungit, innoit, ramanand insa la stadiul de comentariu.

Tot de Senat a fost numit si Valentin Zoltan Puskas (63 de ani), in 2007, pentru un mandat de 9 ani. Este jurist, membru in Baroul de Avocatura Covasna. A fost ales senator pe listele UDMR in legislaturile din 1996, 2000 si 2004. In Senat a detinut functii de vicepresedinte, in anii 2001 si 2004 si de secretar, in anii 1997-2000; 2002-2003; 2005-2007. A fost membru in Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, 1999-2000; membru in Comisia economica, pentru industrii si servicii, 1996-1998; membru in Comisia de buget, finante, banci, 2001-2007.

Potrivit legii de organizare, Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din numarul judecatorilor din trei in trei ani, astfel ca, in vara lui 2013, sunt asteptate noi dispute pentru desemnarea succesorilor judecatorilor Predescu, Cojocaru si Gaspar.

Situatia votului in plenul Curtii e dificil de prevazut, mai ales ca si acum, ca si la precedenta suspendare a presedintelui Traian Basescu, in 2007, exista suspiciuni cu privire la existenta unor presiuni asupra judecatorilor. Judecand dupa cei care i-au propus in functii, Zegrean, Lazaroiu, Minea, Motoc sunt perceputi ca fiind pro Traian Basescu si PDL, in timp ce Gaspar, Predescu si Toader sunt asociati cu USL. Zoltan Puskas a avut si momente in care a facut opinie separata. Ramane de vazut in ce masura el se va asocia conduitei UDMR din timpul referendumului.

La suspendarea presedintelui Traian Basescu, in 2007, Mircea Geoana, din pozitia de lider al PSD, afirma ca Basescu a facut acte de politie politica si presiuni politice, prin intermediul serviciilor de informatii, asupra judecatorilor Curtii Constitutionale, care a dat, in 17 aprilie 2007, aviz negativ asupra propunerii de suspendare din functie a presedintelui. Mircea Geoana spunea ca, in urma "santajului" practicat de conducerea SRI asupra unora dintre judecatorii Curtii, avizul negativ asupra propunerii de suspendare din functie a presedintelui fusese "viciat".

Acum, judecatoarea Aspazia Cojocaru a reclamat, chiar in ziua in care urma sa se pronunte Curtea Constitutionala cu privire la suspendarea presedintelui Traian Basescu, respectiv in 6 iulie, ca a primit amenintari cu moartea. Ea a sustinut ca a primit o scrisoare de amenintare cu moartea, ulterior fiind identificat si expeditorul, un detinut condamnat la 19 ani de inchisoare pentru crima. Condamnatul a recunoscut anchetatorilor faptul ca a trimis scrisoarea, dupa ce specialistii au stabilit ca ADN-ul descoperit pe plicul trimis apartine detinutului, incarcerat la Penitenciarul Giurgiu. Procurorii urmeaza sa stabileasca cine se afla in spatele mesagerului mesajului de amenintare adresat Aspaziei Cojocaru si daca are legatura cu votul acesteia.

Un element in plus de aceasta data este interventia Ambasadei SUA care, imediat dupa ce BEC a anuntat rezultatele oficiale ale referendumului de demitere a sefului statului, a precizat ca CC trebuie lasata sa ia o decizie cu privire la acesta "bazata pe principii, fara niciun amestec din afara".

"Cunoastem faptul ca Biroul Electoral Central a anuntat rezultatul referendumului de duminica, iar acum acesta trebuie confirmat de catre Curtea Constitutionala. Luna trecuta, Curtea Constitutionala si Parlamentul au stabilit reguli foarte clare privind desfasurarea referendumului. Acum, Curtea trebuie sa decida daca aceste reguli au fost respectate. Curtea Constitutionala trebuie lasata sa ia o decizie bazata pe principii, in mod independent, fara niciun amestec din afara", afirma Ambasada SUA, intr-un comunicat citat de Mediafax.

Judecatorii Curtii iau in discutie astazi, de la ora 14.00, validarea sau nu a referendumului. Presedintele BEC, Gabriela Bogasiu, a anuntat ca miercuri dimineata a fost semnat de catre membrii Biroului procesul-verbal privind rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie privind demiterea presedintelui Traian Basescu.

Ea a precizat ca in curand acesta va fi inaintat Curtii Constitutionale, unde se va intocmi un proces-verbal de predare-primire.

Din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente, de 18.292.464, au participat la referendum 8.459.053, reprezentand 46,24%.

Din acestia, 7.403.836 (87,52%) persoane au votat "Da", 943.375 (11,15%) au votat "Nu", iar 111.842 (1,32%) au fost voturi nule.

Curtea Constitutionala este institutia care valideaza sau invalideaza rezultatele referendumului de demitere a presedintelui Romaniei, prin hotarare.

Conform reglementarilor legale in vigoare, pentru a fi validat referendumul din 29 iulie, era necesar ca la urne sa se prezinte cel putin 50% plus unu din numarul alegatorilor.