1. The Big Dig – In anii '80, in Boston soferii stateau in trafic ore intregi, situatie care cauza economiei locale pierderi de 500 de milioane de dolari. In consecinta, autoritatile locale au venit cu ideea construirii unui pasaj subteran - Big Dig, cu 8 sau 10 benzi, care sa preia traficul de la suprafata.
Considerat unul dintre cele mai dificile proiecte de infrastructura incercat vreodata, odata cu pasajul trebuia sa fie construite cateva poduri mari, sosele si tuneluri.
Constructia a inceput in 1991 si a fost terminata in 2009. Costul estimat initial a fost de 2,6 miliarde de dolari, dar a ajuns la 14,8 miliarde dolari, la finalizare.
In conditiile in care aceasta suma a fost imprumutata, atunci cand creditul ajunge la scadenta in 2038, costul total al pasajului va fi ajuns la 22 miliarde de dolari.
2. The Chunnel – sau Channel Tunnel, este tunelul de 50 de kilometri care trece pe sub Canalul Manecii, legand Franta de Regatul Unit printr-o linie de tren rapida – Eurostar. Cand a fost finalizat, in 1994, tunelul devenea cea mai scumpa constructie din istorie, suma cheltuita ridicandu-se la 21 de miliarde de dolari.
La construirea tunelului pe sub apa au contribuit 13.000 de ingineri, au fost facute 250.000 de schite si, din nefericire, 10 muncitori si-au pierdut viata in timpul lucrarilor.
Construirea tunelului a durat 6 ani, dar planuri pentru un asemenea proiect existau inca din 1802. Abia in secolul 20 guvernele francez si englez au inceput sa vorbeasca despre construirea tunelului, dar inceperea lucrarilor a fost amanata de mai multe ori in anii '80.
In afara catorva
incendii, tunelul se bucura de un real succes, devenind cea mai folosita metoda de transport intre Franta si Marea Britanie. In 2009, a fost construita o linie de tren care leaga Londra de pareta britanica a tunelului, linie care a costat 13,8 miliarde de dolari.
3. The Millennium Dome – denumit si “Elefantul alb” de catre londonezi, cladirea a fost construita pentru a celebra intrarea in noul mileniu, dar a fost o constructie controversata inca de la inceperea lucrarilor, la mijlocul anilor '90.
Costurile au crescut pe masura ce constructia avansa, iar guvernul a suplimentat de mai multe ori bugetul proiectului. In final, construirea cladirii a costat 1,1 miliarde de dolari, insa castigurile din comercializarea biletelor de intrare au fost sub asteptari. Firma care administreaza cladirea a avut incasari de doar 275 de milioane de dolari si a fost suspectata de frauda.
Domul a fost deschis publicului doar un an – a fost inchis pe 31 decembrie 2000, fix inaintea veniri noului mileniu. In 2001, costurile de mentenanta s-au ridicat la 41 de milioane de dolari, iar in anul urmator, la 364 de milioane dolari.
4. Sagrada Familia – constructia celebrei catedrale care se ridica in centrul Barcelonei, proiectata de si mai celebrul Antoni Gaudi, a inceput in martie 1882 si a fost intrerupta dupa ce arhitectul a murit intr-un accident, in 1926. La acea
vreme, doar 15% din constructie fusese ridicata. Catedrala nu a fost terminata nici acum.
Constructia a fost oprita in repetate randuri din cauza lipsei de finantare, desi donatiile au fost substantiale. In ultimii ani, finantarea a devenit mai consistenta, dupa ce monumentul a intrat in patrimoniul UNESCO.
Lucrarile inainteaza greu si din cauza faptului ca o parte din planurile si schitele initiale au fost distruse in timpul Razboiului Civil, iar arhitectii nu au mai reusit sa pastreze ideea originala a lui Gaudi. Din acest motiv, in 2008, 400 de artisti de marca ai Spaniei au cerut sistarea lucrarilor, argumentand ca proiectul nu mai seamana cu opera de arta a lui Gaudi, iar monumentul a fost compromis de turisti.
5. Aeroportul Montreal-Mirabel – unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume este aproape nefolosit. Situat la o distanta de 64 de kilometri de Montreal, Canada, aeroportul a fost deschis in 1975, perioada in care orasul s-a dezvoltat masiv in vederea Jocurilor Olimpice.
Montreal-Mirabel trebuia sa fie unul dintre cele mai importante aeroporturi din lume, prin care sa treaca 50 de milioane de pasageri anual, cu sase piste de aterizare si sase terminale. Nu a reusit sa stranga nici 3 milioane de calatori intr-un an, in consecinta, a fost inchis in 2004.
In februarie 2006, autoritatea aeroportuara din Montreal a anuntat ca a incheiat o intelegere cu doi dezvoltatori francezi, care voiau sa transforme aeroportul intr-un imens parc de distractii, urmand ca intr-o prima etapa sa fie investiti 100 de milioane de dolari. Constructia nu fusese inceputa pana in 2009.