”Nu poate fi acceptă afirmaţia că nu eşti de acord cu proiectul de buget pentru că nu eşti de acord cu legătura dintre respectarea statului de drept şi utilizarea fondurilor europene, întrucât toate ţările din UE trebuie să respecte statul de drept”, a declarat Orban publicaţiei Financial Times, potrivit News.ro.

Săptămâna trecută, Varşovia şi Budapesta şi-au exprimat opoziţia faţă de mecanismul care condiţionează furnizarea de fonduri europene de respectarea principiilor fundamentale, între care independenţa justiţiei.

”Această atitudine este contrară întregii Europe şi este împotriva intereselor cetăţenilor ungari şi polonezi”, a spus Orban, adăugând că un acord ar trebui convenit ”cât mai curând podibil”.

Premierul român a venit la conducerea unui guvern minoritar anul trecut, cu promisiunea de a inversa legile din justiţie adoptate de administraţia social-democrată.

”Ne-am schimbat în totalitate atitudinea faţă de justiţie, faţă de statul de drept, faţă de corupţie”, a declarat Orban, respingând politicile duse de social-democraţi, al căror fost lider Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare în mai 2019, pentru abuz în serviciu.

Bugetul comun al UE încearcă să rezolve problema statului de drept, în timp economia are de suferit.

”Afirmăm foarte clar: pentru a ne asigura că banii contribuabililor europeni sunt folosiţi în mod legal şi corect, această legătură între statul de drept şi folosirea fondurilor europene este una corectă”, a spus premierul român.

Orban a recunoscut că România, alături de Bulgaria, a fost sub monitorizarea specială a Bruxellului din 2007. Premierul a spus că nu a reuşit în 2019 să îmbunătăţească legile justiţiei aşa cum a solicitat Comisia Europeană pentru că nu deţine încă majoritatea în Parlament, dar că speră că acest lucru se va schimba după alegerile din 6 decembrie.

Partidul Naţional Liberal al premierului Orban conduce în sondajele de opinie şi o victorie convingătoare ar putea pune capăt turbulenţelor politice. În ultimii cinci ani, România a avut cinci premieri, iar Orban a exclus orice colaborare cu social-democraţii.

Orban a insistat că sprijinul său pentru condiţionarea plăţii fondurilor UE de statul de drept este puternic şi că l-a ajutat pe preşedintele Klaus Iohannis, aliatul său politic, să asigure un mix de granturi şi de împrumuturi prin bugetul UE şi mecanismul de recuperare în valoare de 80 miliarde de euro.

”Nu am avut niciodată un astfel de sprijin financiar şi apreciem foarte mult decizia la nivel european”, a spus el.

Premierul a adăugat că un plan de ”redresare şi rezistenţă naţională” ar putea face ca economia României să atingă un ritm anual de creştere de peste 6% până în 2024, reducând în acelaşi timp deficitul de la 9% la 3%.

El a mai spus că va folosi banii de redresare din UE pentru a investi 6 miliarde de euro în sistemul de sănătate, care s-a străduit să facă faţă în timpul pandemiei.

Peste 420.000 de persoane au fost infectate în România şi peste 10.000 au murit din cauza noului coronavirus.

Financial Times comentează că în Bucureşti nu a fost construit un spital nou de la prăbuşirea comunismului şi problemele din sistemul de sănătate au ieşit la iveală recent, când a izbucnit un incendiu într-un spital dintr-un oraş din nord-estul ţării, în care zece pacienţi trataţi pentru Covid-19 a murit.