Deficitul bugetar ar putea sa sara de 4% din PIB anul viitor, avand in vedere initiativele legislative votate in ultimul timp, a declarat marti, la Parlament, ministrul Finantelor, Anca Dragu.

"Este vorba despre mai multe initiative legislative votate in ultimul timp. Avem si cheltuieli ambitioase pe masterplan pentru anumite investitii. Daca toate aceste cheltuieli sunt puse in buget, probabil ca ar putea sa sara de 4% (deficitul n.r.)", a spus Dragu, potrivit Agerpres.

In ceea ce priveste proiectul de crestere a salariilor pentru anumite categorii de bugetari, acesta ar putea duce la un deficit de peste 3% din PIB.

"Cu siguranta asta ne-ar duce la un deficit de peste 3% din PIB, daca nu cumva se decide reducerea altor cheltuieli pentru compensarea acestor cresteri de cheltuieli. Ar trebui sa vedem cand iese acest proiect, in ce forma, apoi vom vedea ce masuri vom lua. Legea responsabilitatii fiscal bugetare aparuta in 2010 prevede ca, inainte cu 180 de zile de alegeri, nu poti creste cheltuielile salariale. Nu pot fi luate masuri care sa conduca la aceste cheltuieli. De asemenea, avem prevederi din Legea finantelor publice, din Legea responsabilitatii fiscal bugetare, in Constitutie, iar prevederile spun clar ca orice crestere de cheltuiala trebui documentata si insotita de sursa de venit aferenta acestei cresteri de cheltuieli", a explicat ministrul Finantelor.

Aceasta a mai afirmat ca specialistii din minister lucreaza in prezent la bugetul pentru anul viitor, astfel ca va exista un proiect al acestui document, dar, conform Legii finantelor publice, in anii electorali bugetul este elaborat, votat si transmis Parlamentului de noul Guvern.

Citeste si: Ciolos: Parlamentarii au votat cresteri salariale egale cu peste 1% din PIB, inainte de alegeri. Ministrul Muncii: Este un moment trist pentru Romania, in care ne permitem sa ne jucam cu asteptarile oamenilor

Specialistii spun ca toate masurile adoptate de Parlament vor duce deficitul de anul viitor la peste patru la suta, in timp ce pragul admis de Uniunea Europeana este de trei la suta. In bani, vorbim despre cheltuieli sociale de noua miliarde de lei.

Ionut Dumitru: "Viitorul guvern va fi intr-o situatie aproape imposibila, va trebui sa reduca alte cheltuieli, stim cu totii ca pana acum solutia aleasa - desi nu este o solutie - a fost sa se taie de la investitiile publice, asa cum s-a facut de cativa ani, investitiile au mers foarte prost in ultimii ani."

Spre exemplu, cheltuielile suplimentare de noua miliarde de lei stabilite de parlamentari depasesc pretul total al autostrazii Sibiu-Pitesti, prima autostrada care va traversa muntii. Daca viitorul Guvern va alege sa intre in disputa cu Comisia Europeana si sa depaseasca deficitul de trei la suta, atunci va trebui sa se imprumute mai mult, dar mai scump.

Ciprian Dascalu: "Este oarecum normal ca cineva care te imprumuta, in momentul in care vede ca tu cheltui mai mult decat iti poti permite, sa iti ceara pentru acel imprumut un cost de finantare mai mare, pentru ca si riscurile pe care si le asuma cand iti ofera acei bani spre imprumut sunt mai mari."

Reporter: "Diferenta de cost va fi platita pana la urma tot de contribuabilul roman?"
Ciprian Dascalu: "Veniturile la bugetul de stat vin de la contribuabili persoane fizice si juridice romane."

O alta consecinta a cresterii deficitului prin cheltuieli sociale ar putea fi deprecierea leului, spun analistii.

Deputatii din Comisiile de buget, finante si de munca au aprobat luni mai multe amendamente la Ordonanta de Urgenta nr. 20/2016 referitoare la salarizarea din sectorul bugetar, care prevad majorarea salariilor mai multor categorii de personal.

Unul dintre amendamente se refera la sistemul sanitar si prevede ca, "incepand cu 1 decembrie 2016, sporurile si alte drepturi salariale specifice activitatii se vor calcula prin raportare la salariul de baza''.

Un alt amendament adoptat prevede ca, "incepand cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de baza ale personalului din invatamant existente in plata la data de 31 decembrie 2016 se majoreaza in medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei si aprobate prin Hotarare de Guvern, in termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a legii de aprobare a ordonantei".

Totodata, angajatilor din sistemul de asistenta sociala li se vor mari salariile in medie cu 15%, potrivit unui alt amendament adoptat.

Deputatii Comisiei de munca si buget au aprobat si un amendament prin care cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul din aparatul propriu al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se majoreaza cu 25 % fata de nivelul acordat pentru luna august 2016. Salariile se vor majora efectiv incepand cu 1 decembrie 2017.

Incepand cu aceeasi data, salarizarea personalului din cadrul Caselor de Asigurari de Sanatate Judetene, a Municipiului Bucuresti si din cadrul Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti se stabileste de la nivelul de 85% din salariile stabilite la nivel central pentru personalul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al presedintelui CNAS. Stabilirea nivelului drepturilor salariale ale personalului mentionat mai sus se aproba prin ordin al presedintelui CNAS, mai prevede amendamentul.