Premierul Dacian Ciolos a declarat ca masurile adoptate de Parlament in ultimele luni legate de diferite cresteri salariale insumeaza peste 9 miliarde de lei. Aceste masuri au un impact bugetar care poate duce fie la cresterea deficitului, fie la reducerea investitiilor.
"
Din ceea ce spunea doamna ministru de Finante, din tot ceea s-a votat in ultimele luni in pregatirea campaniei electorale, asa cum, din pacate, ne-a obisnuit Parlamentul, inainte de alegeri voteaza in toate directiile mariri de salarii fara calcule bugetare consistente, s-au cam adunat in jur de 9 miliarde de lei, deci peste un procent din PIB impartit in diferite directii. (...) E un impact bugetar care inseamna sau cresterea deficitului - ceea ce ar fi catastrofal pentru Romania - sau, daca nu, daca vrem sa tinem limitele deficitului (...) asta inseamna reducerea investitiilor", a spus Ciolos la Adevarul Live, potrivit
Agerpres.
Totodata, in contextul grevei personalului medical, ministrul Muncii, Dragos Pislaru, a declarat, luni, dupa ce deputatii din Comisiile de buget si munca au decis majorarea salariilor unor categorii de angajati din spitale, ca este un moment trist pentru Romania, cu miza electorala, rezultatul fiind "ceva nesustenabil".
"Suntem intr-un moment in care poate eu nu am experienta politica sa-l interpretez... Este un moment trist pentru Romania, un moment in care cu miza electorala ne permitem sa ne jucam cu asteptarile si credintele oamenilor. Este vorba de sute de mii de oameni care se uita si asteapta sa aiba o viata mai decenta", a spus Pislaru.
El a reafirmat ca amendamentele adoptate in comisii au un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.
"Aproape mi-am pierdut vocea incercand sa explic ca discutam de lucruri serioase, de un impact bugetar la o prima estimare undeva la 3-4 miliarde de lei, aditional peste intentia initiala a Ordonantei 20. Este un act pe care de la inceput l-am pus sub semnul ilegalitatii pentru ca nu ai voie si nu intamplator Parlamentul a adoptat legea responsabilitatii fiscal bugetare care spune ca cu 180 de zile inainte de alegeri nu ai voie sa modifici salarii, pentru ca se stie ca asta este o moneda electorala. Nimeni nu va putea spune ca ne-am trezit brusc interesele pentru salarizarea din sectorul public atata timp cat partidele, mai ales cele care au ramas in sala, au avut tot timpul sa faca aceste modificari ani de zile", a adaugat ministrul.
Pislaru a subliniat ca discutiile purtate pe proiectul de act normativ nu au avut resursa bugetara.
"Discutam despre 15% medie crestere aditionala in educatie, undeva in medie 15% crestere la sanatate, deblocarea sporurilor la nivelul actual in plata, plus agentii care si-au pus salarizarea lor in mod special in aceasta lege care nu are de a face cu agentiile. (...) Ce am spus noi ca Guvern este ca anul asta facem ce putem, de fiecare data am spus ca nu putem sa facem tot, tot ce ar trebui sa facem, dar am recunoscut problemele si am spus asa: va dam o perspectiva de 4-5 ani pentru a rezolva lucrurile care au fost tinute sub pres si ati primit numai promisiuni electorale. Ei bine nimic nu s-a invatat, nu am invatat nimic din lectiile trecutului. Suntem in aceeasi situatie de pomeni electorale care sunt promise fara niciun fel de resurse bugetare. Nu este aceasta modalitatea in care faci propunerile. Nimeni nu avea din zona emitentilor de propuneri niciun fel de impact bugetar'', a adaugat el.
Sanitas suspenda greva, dupa ce Ministerul Sanatatii a dat sindicatul in judecata, considerand protestul ilegal
Actiunile de protest din sanatate organizate de Federatia Sanitas vor fi suspendate temporar, a anuntat, marti, la Palatul Parlamentului, Marius Sepi, prim-vicepresedintele sindicatului. El a aratat ca actiunile vor fi suspendate in primul rand din solidaritate cu suferinta pacientilor.
Ministerul Sanatatii (MS), pe de alta parte, a depus, marti, actiunea prin care solicita instantei sa constate ca demersul sindical al Federatiei Sanitas
"nu indeplineste conditiile legale" pentru declansarea conflictului de munca.
Potrivit unui comunicat de presa al MS, solicitarile Sanitas, care ar duce la majorari salariale pentru anumite categorii de personal, "incalca" Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010.
MS sustine ca declansarea conflictului de munca s-a facut fara respectarea procedurilor stabilite de Legea privind dialogul social - nr. 62/2011.
"Totodata, mentionam ca, potrivit legii, conflictul colectiv de munca se poate declansa in urmatoarele trei situatii clare, Federatia Sanitas nefiind in niciuna dintre acestea: angajatorul sau organizatia patronala refuza sa inceapa negocierea unui contract ori acord colectiv de munca, in conditiile in care nu are incheiat un astfel de contract ori cel anterior a incetat, angajatorul/organizatia patronala nu accepta revendicarile salariatilor (in procesul negocierii contractului colectiv), partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui contract sau acord colectiv de munca pana la data stabilita de comun acord pentru finalizarea negocierilor", afirma aceeasi sursa.
Reprezentantii MS sustin ca nicio revendicare a Federatiei Sanitas, respectiv modificarea OUG 43/2016 si a OUG 20/2016, nu putea face obiectul declansarii unui conflict colectiv de munca.