Potrivit Finanțelor, un miliard de lei va fi atras prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discount şi 4,3 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 645 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma este mai mare cu aproximativ 1,84 de miliarde de lei faţă de cea programată pentru luna noiembrie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Pe 5 decembrie este programată o licitaţie pentru certificate de trezorerie cu discount, în valoare de 500 de milioane de lei, pe o perioadă de 198 de zile, data scadenţei fiind la 24 iunie 2020. O altă licitaţie, tot de 500 de milioane de lei, va avea loc pe 19 decembrie, cu data scadenţei la 21 decembrie 2020 (364 de zile).

De asemenea, Finanţele au programat şi opt emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,3 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (645 milioane de lei în total). Emisiunile vor fi de 200 de milioane lei (o emisiune), 500 de milioane lei (cinci emisiuni) şi 800 milioane lei (două emisiuni).

Ordinul MFP privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discount şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii decembrie a fost publicat vineri în Monitorul Oficial.

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an, prin care va fi parafat cel mai mare deficit pe care l-a avut România, după anul 2011. Este vorba despre cheltuieli mai mari decât veniturile, cu 4,4% din Produsul Intern Brut, și care ar fi lăsate moștenire de fostul Executiv, după cum acuză actualul Cabinet.

Diferenţa între veniturile şi cheltuielile statului era estimată de fostul guvern la sub 30 de miliarde de lei, adică sub 3 procente din PIB, potrivit documentelor publice. Însă prima analiză a bugetului făcută de noul executiv a scos la iveală o gaură de peste 44 de miliarde de lei, adică 4,4% din PIB. Pentru a fi acoperite urgenţele de final de an, banii au fost reîmpărţiţi banii între ministere.