Este vorba despre cheltuieli mai mari decât veniturile, cu 4,4% din Produsul Intern Brut, și care ar fi lăsate moștenire de fostul executiv, după cum acuză actualul Cabinet.

Rectificarea înseamnă că banii necheltuiți de mai multe ministere, au fost transferaţi spre bugetele de pensii și salarii, dar și la Sănătate, ca să acopere nevoile pentru finalul anului.

Diferenţa între veniturile şi cheltuielile statului era estimată de fostul guvern la sub 30 de miliarde de lei, adică sub 3 procente din PIB, potrivit documentelor publice.

Însă prima analiză a bugetului făcută de noul executiv a scos la iveală o gaură de peste 44 de miliarde de lei, adică 4,4% din PIB. Pentru a fi acoperite urgenţele de final de an, banii au fost reîmpărţiţi banii între ministere.

Marele câştigător al rectificării bugetare este Ministerul Muncii, care primeşte o suplimentare de 3,9 miliarde de lei. La Sănătate vor fi 2,8 miliarde de lei în plus, şi la la Dezvoltare - 1,7 miliarde de lei.

În schimb, Ministerul Educaţiei are un minus de 2 miliarde de lei, bani alocaţi pentru un proiect cu fonduri europene care nu a mai fost realizat. Alte ministere importante - Afacerile Interne, Transporturile şi Agricultură, au şi ele scăderi de buget de 1 miliard de lei la rectificare.

Depăşirea deficitului de 3% asumat de România în faţa Comisiei Europene va duce automat la declanşarea procedurii de deficit excesiv, adică o serie de măsuri care să sprijine România pentru echilibrarea economiei.

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR (Asociația Oamenilor de Afaceri din România): „Avem nişte semne pozitive pentru asemenea discuţii, precedentele arată că nu au fost sancţiuni până acum. Mi s-ar părea straniu şi excesiv ca deodată să se înceapă cu România, cu un guvern care îşi exprimă voinţa să meargă într-o anume direcţie, să respecte.”

Oamenii de afaceri se vor întâlni mâine dimineaţă cu premierul ca să ceară un set de măsuri pe termen scurt.

Ionuţ Simion, preşedintele AmCham: „Reglarea dezechilibrelor fiscal-bugetare care trebuie să se facă pe criterii de transparență şi să ne asigurăm că anul viitor va începe curat, digitalizarea administraţiei publice. Infrastructura este cea de a treia temă, iar concluzia este că dacă este realizată conform unor obiective coerente, concrete, ea ar putea avea o creştere suplimentară a economiei româneşti de 2% pe an.”

Creşterea economică a României va fi mai mică şi ea faţă de cea anunţată până luna trecută, doar 4 procente, în loc de 5,5%.

Florin Cîțu promite deficit de 3,5% în 2020, „un lucru foarte greu de făcut”

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a afirmat, joi seara, că anul viitor deficitul bugetar va trebui să arate o reducere de cel puţin un punct procentual faţă de execuţia de anul acesta, un lucru foarte greu de făcut, dar care va fi apreciat atât de pieţe internaţionale cât şi de către Consiliul Fiscal şi Banca Naţională.

"Avertismentele sunt foarte multe şi le-am făcut şi noi înainte de a prelua această guvernare. De aceea am spus că pentru anul viitor deficitul bugetar va trebui să arate o reducere de cel puţin un punct procentual faţă de execuţia de anul acesta. Vă spun că acest lucru este foarte greu de făcut şi va fi apreciat atât de pieţe internaţionale cât şi de către Consiliul Fiscal şi de Banca Naţională", a spus Florin Cîţu, întrebat despre avertismentele lansate miercuri de către Consiliul Fiscal cu privire la majorarea pensiilor cu 40%.

În ceea ce priveşte opinia lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, care spunea miercuri că ar trebui luată în calcul o îngheţare a pensiilor şi a salariilor, Cîţu a precizat că există două instituţii independente, Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României, şi că este nevoie de un mix între politica monetară şi politica fiscală, însă sfaturile ar fi bine să nu fie făcute în public.

"Încă nu am anunţat nicio măsură. Acum să vă spun ceva. Noi între noi economiştii putem să avem păreri diferite pe foarte multe subiecte şi în funcţie de ideologie, de şcoala de gândire, de educaţie şi aşa mai departe. În ceea ce priveşte bugetul pentru anul viitor v-am spus că vom merge cu un deficit în scădere şi în acelaşi timp vom veni cu un program de măsuri care să justifice nu numai reducerea deficitului bugetar în anul viitor, dar şi un program de reducerea deficitului pe anii următori. Şi vă mai spun ceva. Noi ne vom asuma bugetul de anul viitor. Nu vom merge în Parlament fără să ne asumăm bugetul. În sensul că vom avea acea declaraţie pe proprie răspundere că tot ce este acolo este corect", a spus Florin Cîţu.

De asemenea, el a menţionat că proiectul de buget se construieşte pe legislaţia în vigoare şi va fi prezentat în câteva zile. "La acest moment bugetul se construieşte pe legislaţia în vigoare. Dacă aveţi puţină răbdare veţi vedea bugetul în câteva zile şi măsurile aşa că putem să discutăm de buget atunci", a afirmat Florin Cîţu.

Întrebat în ce stadiu se află discuţiile cu Comisia Europeană pe depăşirea deficitului bugetar, el a precizat că există o informare reciprocă, iar săptămâna viitoare, la ECOFIN, va purta mai multe discuţii pe această temă.

Totodată, el a subliniat că în acest moment nu se poate discuta despre declanşarea procedurii de infringement pentru depăşirea deficitului, deoarece trebuie să aşteptăm execuţia bugetară mai întâi.

Potrivit ministrului, deficitul bugetar pentru 2019 se majorează la 4,4% din Produsul intern brut în urma celei de-a doua rectificări bugetare, dar pentru 2020 se estimează că va fi redus la 3,5% din PIB.