El a adăugat că şocurile ar fi destul de mari dacă România ar adopta acum moneda euro.

"România a ales calea de mijloc în ceea ce priveşte adoptarea monedei unice, considerând un nivel de convergenţă reală de cel puţin 70 - 75% % ca fiind critic înainte de adoptare. Acum suntem la un nivel al convergenţei reale de 61%. La acest nivel am fi sever afectaţi de şocurile asimetrice şi astfel nu am putea să sincronizăm ciclurile de business cu celelalte economii europene din Zona Euro", a afirmat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Guvernatorul BNR a precizat că în ceea ce priveşte criteriile de la Maastricht, din 2015 şi până în 2017 în noiembrie, România a îndeplinit toate criteriile de convergenţă, dar nu a participat în mecanismele de schimb. Faptul că în acest moment ratele de dobândă pe termen lung şi inflaţia nu mai sunt în conformitate cu cele stabilite arată că ar trebui să ne îndreptăm spre o convergenţă nominală de durată, nu accidentală sau temporară, susţine Isărescu.

Potrivit sursei citate, în România, ca şi în celelalte ţări, abordarea este diferită pentru că adoptarea euro este considerată mult mai complexă, dar acest lucru nu înseamnă că România nu are în vedere adoptarea euro cât mai repede posibil. "Acesta înseamnă că trebuie să existe o pregătire serioasă, minuţioasă pentru a putea face faţă provocărilor inerente", a afirmat Isărescu, adăugând că dictonul latin "Festina lente" (Grăbeşte-te încet n.r.), este cel mai potrivit când vorbim despre adoptarea monedei unice.

Guvernatorul BNR a menţionat că este mai bine să ne construim cu grijă "aleea către euro şi nu să ne grăbim ca să ajungem primii acolo".

Vorbind despre riscuri, Isărescu a spus că deficitul fiscal şi cel de cont curent pot să erodeze foarte mult economia naţională, de acea este mai bine ca ajustările să se facă într-o manieră graduală, decât să le facă piaţa.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la finalul lunii ianuarie, că Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024.