"Nu ar trebui pierdut din vedere rolul jucat de incertitudinea legislativă creată de iniţiative care vizau profilul de risc, nu doar al creditelor viitoare, ci şi al stocului existent. De altfel, atât Legea dării în plată cât şi cea a conversiei creditelor în franci elveţieni au plecat de la o dorinţă normală de a găsi soluţii la probleme apărute după perioada post-criză financiară pe plan mondial şi de la situaţia din România, dar în variantele lor iniţiale, aceste legi nu rezolvau problemele, ci doar atentau la stabilitatea financiară din perioada respectivă. A fost nevoie de intervenţia Curţii Constituţionale pentru a le oferi interpretarea corectă. De asemenea, o serie de propuneri legislative de astăzi care chiar dacă pleacă, sper, tot de la bune intenţii, riscă să perturbe o piaţă bancară care a ajuns să fie echilibrată. Şi acest risc apare mai ales dacă aceste propuneri legislative nu sunt calibrate cu atenţie şi cu priceperea necesară pentru evitarea consecinţelor nedorite. Noi nu trebuie să aşteptăm ca doar forul constituţional să clarifice lucrurile. Uneori e prea târziu. Trebuie, evident, intervenit pe parcurs cu informaţii, cu clarificări, cu detalii corecte şi oneste", a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Guvernatorul BNR a afirmat că ponderea creditelor neperformante este la cel mai scăzut nivel post-criză, de 5,56%, faţă de 22% în urmă cu câţiva ani.

El a declarat că odată cu scăderea creditelor neperformante scad, proporţional, şi eventualele nemulţumiri ale consumatorilor de produse bancare. Tot datorită acestui fenomen, profitul sistemului bancar, pe ansamblu, este unul consistent, capabil să contribuie la creşterea stabilităţii sistemului bancar românesc.

Potrivit guvernatorului BNR, creditarea avansează într-un ritm bun, de circa 7% pe an, în special pe componenta în lei, ceea ce reduce consistent riscul valutar la contractarea unui împrumut.