"Există factori care limitează materializarea potenţialului de creditare. Primul este incertitudinea legislativă, creată de iniţiative legislative nefericite care au afectat şi afectează profilul de risc, nu doar al creditelor viitoare, ci şi al stocului existent. După perturbaţiile apărute la aplicarea Legi dării în plată, la rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elveţieni, în pofida faptului că prevederile acestora au fost atenuate în urma intervenţiei Curţii Constituţionale, în prezent se află în diferite stadii ale procedurii legislative alte acte normative care fie îngreunează recuperarea creanţelor, fie stabilesc un regim de limitarea a dobânzilor anuale cu privire la creditele destinate consumatorilor într-o manieră mai mult sau mai puţin arbitrară, nediferenţiat pe categorii de produse, fără o aprofundare a plafoanelor respective, în funcţie de caracteristicile fluxurilor de creditare. Noi vom discuta sau amâna până la toamnă şi vom discuta în această vară cu decenţă", a apreciat Isărescu, citat de Agerpres.

Potrivit Guvernatorului BNR, stimulii fiscali nu pot continua la infinit, pentru că "mai devreme sau mai târziu" corelaţiile între salarii şi productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui "lovesc cu putere de foc".

"Stimulii fiscali şi salariile nu pot să continue la infinit. Corelaţiile astea între salarii, productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui, mai devreme sau mai târziu lovesc cu putere de foc. Nu poţi să le neglijezi. Nu le corectezi din timp, le corectează piaţa, economia, într-o manieră sau alta. Atunci întrebarea este: când îşi epuizează puterea de acţiune aceşti stimuli, ce punem în loc? România va creşte inerţial ca potenţial, dar de regulă înţelept este să te gândeşti care este motorul cu care înlocuieşti stimularea creşterii economice. Acest motor ne poate aduce creditarea şi la 40% din PIB, o tracţiune extraordinară pe care poate să o ofere, bineînţeles în mod echilibrat, sustenabil şi sănătos. Aş aminti un al doilea factor indicator care vizează vulnerabilităţi structurale şi care limitează accesul firmelor la finanţarea bancară. În anul 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile informaţii bilanţiere centralizate, o treime dintre firmele din România au raportat pierderi. Jumătate dintre acestea, pentru al treilea an consecutiv, deci nu e vorba de chestiuni întâmplătoare şi nu e vorba de perioada de criză. În plus, 44% dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. În medie, firmele care au înregistrat pierderi au reprezentat între 40 şi 50% din numărul companiilor active, iar ponderea firmelor cu nivel al capitalizării sub limita reglementată a depăşit 40%. Creditul acordat de instituţiile financiare autohtone reprezintă o sursă de finanţare prea puţin importantă pentru companiile locale, sub 9% din bilanţul agregat, la mare distanţă de creditul comercial, situat pe primul loc cu 19%. Parte din creditul comercial e aproape sălbatic, adică nu plăteşti furnizorii şi obţii un credit nesănătos", a menţionat Mugur Isărescu.

Oficialul BNR a precizat, totodată, că, în ceea ce priveşte creşterea economică, aceasta va înregistra o decelerare spre 4% în acest an, ceea ce va duce, printre altele, la o inversare a intermedierii financiare.

"Creşterea economică decelerează spre 4% şi probabil că vom avea o inversare a intermedierii financiare şi s-ar putea să fie un punct de cotitură în 2018. Revenind la perspectiva creditării, primul aspect care ar trebui lămurit se referă la existenţa resurselor. Personal, cred că există resursele pentru creşterea expunerii băncilor faţă de economie. Sistemul bancar românesc are un grad semnificativ de adecvare a capitalului. Lichiditatea este situată confortabil peste limitele impuse prudenţial. Au fost momente când excesul de lichiditate noi l-am tolerat pe piaţa monetară, ceea ce nu face o Bancă Centrală. Rata rezervelor minime obligatorii, de 8%, este suficient de mare încât, pe termen mai îndepărtat, asta ar putea să însemne o stabilizare a situaţiei pe toate părţile şi să fie luată în calcul o eliberare suplimentară de resurse canalizată spre creditare", a subliniat guvernatorul Băncii Naţionale.

Avertisment pentru bancheri: Consideraţi creditul ipotecar un bulevard larg, dar acesta debuşează într-o uliţă îngustă

Mugur Isărescu a atras atenția și bancherilor care consideră creditul ipotecar un bulevard larg, dar care, după părerea mea, debuşează într-o uliţă îngustă şi înfundată.

"Dumneavoastră, bancherii, consideraţi creditul ipotecar şi nu numai pe el, un bulevard larg, dar mesajul meu este că acesta debuşează într-o uliţă destul de îngustă şi mai e şi înfundată. Un grad ridicat de îndatorare pentru persoanele cu venituri scăzute este dificil de susţinut în condiţiile unei vulnerabilităţi ridicate la riscul de dobândă şi ale creşterii semnificative a probabilităţii de nerambursare. Este nevoie de o creştere a intermedierii bancare sustenabilă, sănătoasă şi echilibrată. România nu se poate baza excesiv pe sectorul gospodăriilor. Nu Banca Naţională va descuraja creditarea, după cum am văzut că a apărut în presă. Aceasta va fi descurajată de modelul actual şi de realitatea pieţei. Debuşeul creditului pentru gospodării este limitat", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că orientarea sistemului bancar numai către creditarea retailului şi a gospodăriilor, cu neglijarea sectorului corporate, nu este un lucru optim din perspectiva unei creditări sănătoase.

"Modelul prevalent orientat preponderent spre creditarea retailului şi spre creditarea gospodăriilor, cu neglijarea sectorului corporate, nu cred că este optim din perspectiva unei creditări sănătoase, durabile, sustenabile. Am în vedere faptul că există deja indicii semnificative de supra-îndatorare în cazul unui segment important al populaţiei, cu venituri sub salariul mediu. La finele anului 2017, gradul de îndatorare al acestei categorii era de 51%. Faptul că tendinţa creştere a gradului de îndatorare se datorează preponderent creditului ipotecar reprezintă o sursă suplimentară de preocupare, chiar dacă în România salariile au cunoscut în ultimii ani ritmuri de creştere apreciabilă în condiţiile în care sensibilitatea acestui indicator la variaţiile ratei dobânzii este considerabil mai mare în cazul împrumuturilor cu maturităţi îndepărtate. Creditul nu este obligatoriu, dar rambursarea lui este obligatorie. Bancherul nu este obligat să dea credite oricui, dar să ia banii înapoi este obligat, pentru că e vorba despre banii deponenţilor. Tendinţa în lume, nu numai la noi, este de revenire la dobânzi negative. Cândva se va ajunge acolo. Bătălia noastră este să aducem inflaţia în jos. Asta înseamnă un tratament preventiv şi un dozaj mai mare la început", a susţinut Isărescu.

Situaţia actuală a sistemului bancar şi cum se vede de la Banca Naţională a României evoluţia băncilor care se confruntă atât cu necesitatea creşterii, dar şi continuarea curăţării bilanţurilor sunt printre subiectele abordate în cadrul unui evenimentul "ZF Summit Bankers 18", organizat joi de Ziarul Financiar, la Bucureşti.