"Ne aflam intr-una din cele mai favorabile pozitii macroeconomice din parcursul post-comunist. Nu trebuie, insa, sa ne culcam pe o ureche si sa neglijam ce avem de facut. Ar trebui sa ne preocupe consolidarea si nu slabirea a ceea ce am obtinut. (...) Conteaza cat de repede cresti, dar nu e lipsit de importanta nici cum cresti", a declarat, marti, Isarescu, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, politicile indraznete pot oferi beneficii pe termen scurt, dar pot provoca dezechilibre pe termen lung.

"Un ritm mai inalt de crestere economica poate fi atins, dar, pentru a fi sustenabil, acesta trebuie obtinut prin actiuni asupra factorilor care tin de potentialul economic, iar potentialul este afectat de trenarea investitiilor publice si a reformelor structurale si ar trebui sa se actioneze cu prioritate in aceste doua domenii", a adaugat guvernatorul BNR.

Acesta a revenit si asupra problemei fondurilor europene, a caror absorbtie o considera "departe de a fi satisfacatoare".

"Tocmai astfel de blocaje sunt de natura a limita substantial potentialul de crestere economica. Iar a relaxa suplimentar politica fiscala sau pe cea monetara in locul reformelor structurale nu este o alegere buna pe termen mediu si lung", a avertizat oficialul BNR.

Dintre reformele structurale necesare, guvernatorul Bancii Centrale a mentionat cresterea concurentei in sectoare cheie ale economiei, precum energie si transporturi, atragand totodata atentia asupra problemelor legate de forta de munca eligibila, inclusiv in sectorul educatiei, dar si asupra necesitatii dezvoltarii unei infrastructuri de transport de calitate. Potrivit lui Isarescu, aceste reforme sunt importante pentru asigurarea durabilitatii cresterii economice si este de asemenea important ca ele sa se intinda dincolo de un singur ciclu electoral.

Mugur Isarescu a aratat ca inclusiv pe baza experientei altor tari mai avansate decat Romania in recuperarea decalajelor fata de economiile dezvoltate s-a ajuns la concluzia ca exista o constanta a procesului de convergenta - si anume cresterea productivitatii muncii.

"Demersurile pe aceasta linie sunt esentiale pentru progresul convergentei economice intrucat permit atat o crestere mai rapida, pe care o dorim cu totii, cat si majorari de salarii, pe care le dorim si mai mult decat cresterea economica. Se produce, astfel, o crestere cu adevarat sustenabila a standardului de viata", a punctat el.

Isarescu a adaugat ca, desi la prima vedere progresele in ceea ce priveste productivitatea muncii depind doar de companii, nu este asa, ci reclama un efort conjugat al mediului de afaceri si al autoritatilor in sensul sustinerii investitiilor productive.

Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), productivitatea muncii din industrie a scazut cu 1,1% in primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similara din 2015

Ghizdeanu: Cresterea economica se apropie de 5%, in acest an

Cresterea investitiilor peste cea a consumului, ritmul exporturilor care l-a depasit pe cel al importurilor si indicatorii de incredere sunt elemente care demonstreaza sustenabilitatea cresterii economice in Romania, care se poate apropia de 5% in acest an, sustine presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, Ion Ghizdeanu.

"Au existat temeri sa nu ne aflam in pragul unui 2009. Nu ne aflam acolo, pentru ca sunt cateva elemente de structura pe care as vrea sa le subliniez pentru caracterul sustenabil. In primul rand, desi masurile din Codul fiscal discutate foarte mult sunt cele legate de TVA, nu trebuie uitat ca in Codul fiscal si chiar in acest an au fost luate de Guvern masuri pentru mediul de afaceri, masuri pentru investitii", a explicat Ghizdeanu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, evolutia din trimestrul doi al anului arata, la cresterea de 6%, cel putin trei-patru elemente de sustenabilitate. Primul consta in dinamica investitiilor, care a fost mai mare decat cea a consumului populatiei, de 10%, cea mai mare crestere fiind in investitiile private.

In plus, Ghizdeanu sustine ca, de doua luni, nu se mai importa foarte mult pentru consum, iar dinamica exporturilor a fost mai mare decat cea a importurilor, tot datorita sectorului privat.

"Al treilea element este increderea. Oricare indicator de incredere de la noi sau de la Comisia Europeana arata ca increderea mediului de afaceri din Romania este printre cele mai ridicate din Europa", a mai spus presedintele CNP.

El sustine ca aceasta incredere se reflecta si in evolutia locurilor de munca, avand in vedere ca in sectorul privat numarul de locuri de munca a crescut cu 4%. "Daca nu exista perspectiva de viitor, nu cred ca un om de afaceri se angaja sa isi mareasca numarul de personal", a explicat Ghizdeanu.

In opinia sa, aceste elemente demonstreaza faptul ca avansul economiei este sustenabil si se poate apropia de 5% in acest an. "Pe termen mediu, toate calculele conduc, inclusiv ati vazut ca se apropie si Comisia Europeana, la pragul de 4%. Credem ca ramanem mai multi ani pe palierul de 4%", a subliniat presedintele CNP.

PIB-ul per capita va creste de la 8.581 euro, in 2016, la 10.587 euro, in 2019

Comisia Nationala de Prognoza a revizuit in crestere la 4,8% estimarile privind avansul economiei romanesti in acest an, in Prognoza Preliminara de Toamna, in conditiile in care, in primavara institutia indica o crestere a PIB de 4,2%.

Pentru urmatorii trei ani, CNP a mentinut prognozele privind avansul PIB la 4,3%, 4,5% si, respectiv 4,7%. Pe de alta parte, institutia a publicat si estimari privind evolutia economiei romanesti in 2020, indicand un avans de 4,2%.

Produsul intern brut pe locuitor urmeaza sa creasca constant in urmatorii patru ani, de la 8.581 euro (35.928 lei) in 2016 la 10.587 euro (46.795 lei) in 2019.

Cererea interna isi va incetini cresterea in urmatorii ani, de la 6,8% in 2016, la 5,2% in 2017, 5,1% in 2018, 5,2% in 2019 si 4,8% in 2020. Aceeasi tendinta se va manifesta si in ceea ce priveste consumul final al gospodariilor, care va incetini la 4,1% in 2020 de la 7,7% in acest an.

In Prognoza preliminara de toamna, CNP estimeaza investitii in crestere in fiecare din urmatorii trei ani. Astfel, in 2016 formarea bruta de capital urmeaza sa se majoreze cu 5,3%, in 2017 cu 6,8%, in 2018 - cu 7,1% si in 2019 - cu 7,5%.

In previziunile economice de primavara publicate la inceputul lunii mai de Comisia Europeana, Executivul comunitar estimeaza ca economia romaneasca va inregistra o crestere de 4,2% in 2016, sustinuta de o cerere interna robusta, urmand ca in 2017 ritmul de crestere sa incetineasca la 3,7%.