”Începem astăzi (vineri - n.r.) un Consiliu European foarte special. Dorim să negociem două teme mari, grele în legătură cu banii europeni. E vorba de bugetul multianual pentru 2020-2027 şi aici pentru România sunt două chestiuni foarte importante, noi ţinem neapărat să avem o sumă suficient de mare pe coeziune şi pe politică agricolă. Noi avem nevoie de aceşti bani pentru şcoli, autostrăzi, căi ferate şi multe alte programe ce pot fi acoperite din aceste sume. Evident pentru agricultură dorim să folosim sume consistente pentru a moderniza agricultura românească”, a afirmat Klaus Iohannis, vineri, la Bruxelles.

Acesta a vorbit şi despre al doilea pachet care este negociat şi anume cel pentru revigorarea economică în contextul crizei de COVID-19.

Iohannis speră la mai multe granturi

”Al doilea pachet mare e cel destinat revigorării economice, e un pachet pe care contăm, sunt bani folosiţi pentru refacerea economiei cauzată de criza de COVID-19. Aici avem bani care se dau sub formă de împrumuturi, dar o parte, sperăm şi mai mare, vor fi bani care nu trebuie returnaţi, sunt aşa-numite granturi, bani pe care îi vom folosi pentru modernizări, digitalizare, pentru sistemul educaţional, social şi multe altele. În total se negociază sume foarte mari. Azi şi mâine sunt foarte hotărât să mă bat pentru interesul României, în aşa fel încât să obţinem un rezultat consistent”, a completat preşedintele României.

Şeful statului a spus că este ”relativ optimist că în final pentru România sumele vor fi consistente”.

„Dacă m-aţi întreba dacă vom finaliza discuţiile azi şi mâine, cred că nimeni nu poate răspunde. E un scenariu optimist să finalizăm discuţiile azi şi mâine. Mă aştept la negocieri destul de complicate, e chiar posibil să trebuiască după un timp să revenim să finalizăm aceste negocieri. E vorba de bani mulţi pe care îi discutăm şi pentru România e o şansă să obţină o finanţare consistentă”, a conchis Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, vineri şi sâmbătă, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles. Reuniunea va fi dedicată negocierii bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 şi Planului european pentru relansare economică.

Cei patru ”frugali”. Ce condiții pun Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia

Comisia Europeană propune un fond de 750 de miliarde de euro din care statele UE, cu precădere cele mai afectate de pandemie, ar urma să acceseze 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de credite. Banii ar urma să fie atraşi de Comisia Europeană de pe pieţele financiare şi rambursaţi pe termen lung prin instituirea de noi taxe la nivelul UE, mai ales taxe de mediu, cum ar fi o taxă asupra plasticului nereciclabil. Dar un grup de patru state austere (Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia) cer ca fondul propus să ofere în special credite şi mai puţine subvenţii.

Pentru crearea fondului de redresare, statele membre trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, modalităţile de rambursare a sumelor din acest fond şi problema condiţionalităţii, respectiv reformele cerute în schimbul accesării banilor. Comisia Europeană consideră că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare trebuie condiţionată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.

Ursula von der Leyen consideră posibil un acord asupra planului de relansare

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen consideră că este posibil să se ajungă un acord asupra planului relansării economice europene aflat în dezbaterea Consiliului European, subliniind importanţa mizei acestuia împotriva crizei noului coronavirus.

”Miza nu poate fi mai mare. Dacă facem lucrurile corect, putem ieşi din această criză mai puternici”, a declarat presei von der Leyen, la sosirea la summit, în cadrul căruia se reunesc vineri şi sâmbătă şefii de stat şi de guverne ai Celor 27.

”Toate elementele cerute sunt pe masă, iar o soluţie este posibilă”, a apreciat ea.

”Întreaga lume ne priveşte, pentru a afla dacă Europa este capabilă să înfrunte lucrurile în mod unit şi să depăşească cu forţă această criză a coronavirusului”, a avertizat preşedinta CE.

Ungaria condiționează aprobarea planului de relansare cu oprirea procedurii Art. 7

Oficiali ungari, citați de MTI, spun că Ungaria va accepta să aprobe constituirea fondului de redresare al UE în urma pandemiei COVID-19 numai dacă Bruxelles-ul va pune capăt procedurii articolului 7 împotriva acestei ţări.

''Procedurile articolului 7 împotriva Ungariei trebuie să se termine'', a declarat, într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt, Katalin Novak, vicepreşedinta partidului Fidesz al premierului Viktor Orban.

''Nu trebuie să se exercite presiuni asupra statelor membre în chestiunea statului de drept, care poate fi politizată cu uşurinţă'', a indicat Novak, amintind că parlamentul ungar l-a mandatat pe Viktor Orban să negocieze o înţelegere prin care statele mai sărace ale UE să nu primească proporţional mai puţin decât cele bogate.

De asemenea, alocarea nu trebuie politizată, conform acestui mandat votat de legislativul ungar, a adăugat ea, referindu-se la rezoluţia adoptată marţi de parlamentul de la Budapesta prin care acesta dezaprobă condiţionarea accesului la pachetul de asistenţă economică pentru redresarea după coronavirus de situaţia statului de drept. Viktor Orban şi-a rezervat dreptul de a folosi dreptul său de veto împotriva unui acord în acest sens, ca ultimă soluţie.

Katalin Novak a insistat în interviul pentru Die Welt că nu există criterii obiective sau care să poată fi clar definite şi aplicabile tuturor ţărilor pentru chestiunea statului de drept. ''Prin urmare, ne opunem categoric unor astfel de proceduri. Şi nu suntem singurii'', a concluzionat ea.

La rândul său, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a spus la o conferinţă de presă că Ungaria respinge stabilirea unor condiţii (economice) pentru a beneficia de fondul european de redresare, apreciind că statele membre ştiu cel mai bine care sunt măsurile de care fiecare în parte are nevoie.

Este important ca aceste resurse să fie cheltuite numai pentru repornirea economiei, crearea de locuri de muncă şi stimularea creşterii economice, consideră oficialul ungar, remarcând în acelaşi timp că poziţiile statelor membre pe acest subiect sunt încă îndepărtate, astfel că nu este sigur că summitul european din acest weekend se va încheia cu o înţelegere.