”Au existat critici cu privire la cifre, dar structura nu a fost pusă în discuţie”, a anunţat Merkel, referindu-se la planul în valoare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană (CE), care prevede împrumuturi şi subvenţii în vederea relansării economiilor blocului european după criza cauzată de pandemia COVID-19.

Premierul suedez Stefan Löfven, a cărui ţară este una dintre cele mai reticente faţă de o punere în comun a datoriei în vederea acestei relansări, a anunţat, în schimb, că sunt multe puncte de discutat. Löfven a declarat că nu este sigur că se va ajunge la un acord în această vară.

Planul propus de Executivul comunitar în vederea relansării economiei UE (pentru care Comisia Europeană prognozează pentru anul în curs o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului comunitar de 7,4%) include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, fonduri pe care Comisia Europeană doreşte să le atragă de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemia COVID-19.

Mai multe țări membre, între care Finlanda, Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia, fac opoziţie faţă de planul Comisiei și cer să fie privilegiate mai degrabă împrumuturile în faţa subvenţiilor.

Pe de altă parte, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, le-a spus liderilor UE că economia blocului comunitar înregistrează o "cădere dramatică" şi, în consecinţă, le-a cerut să ajungă la un acord pentru un fond de relansare, au declarat pentru Reuters mai multe surse diplomatice şi oficiali.

"Economia UE înregistrează o cădere dramatică", le-a spus Lagarde liderilor UE via o videoconferinţă, susţin sursele citate de Reuters.

Potrivit preşedintei BCE, economia zonei euro se îndreaptă spre un declin al Produsului Intern Brut de 13% în al doilea trimestru al acestui an, iar pe ansamblul acestui an prognozele BCE indică o contracţie a PIB de 8,7%, urmată de o revenire de 5,2% în 2021, scrie Agerpres.

Christine Lagarde a explicat şi faptul că impactul crizei economice nu s-a manifestat încă pe deplin asupra pieţei muncii, adăugând că rata şomajului în zona euro ar putea urca până la 10%.

De asemenea, Lagarde a spus că evoluţiile calme înregistrate recent pe pieţele financiare se datorează, în parte, şi faptului că investitorii au luat în calcul faptul că guvernele vor acţiona. Însă, în cazul în care statele membre UE nu vor reuşi să ajungă la un acord pentru a finanţa revenirea economiei, sentimentul de pe pieţele financiare ar putea să se schimbe.

Reuniunea în sistem de videoconferinţa a Consiliului European s-a concentrat în principal pe bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, în valoare de aproximativ 1.100 miliarde de euro, precum şi pe proiectul unui plan de relansare în valoare de 750 miliarde de euro conceput de Comisia Europeană.

România se situează printre statele care vor beneficia cel mai mult de fondurile alocate prin noul instrument de redresare, în valoare de până la 750 de miliarde de euro, prezentat de Comisia Europeană. Executivul comunitar a alocat pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi.

Pe lângă granturi, statele membre UE vor beneficia şi de împrumuturi. În cazul României, planul Comisiei prevede împrumuturi în valoare de 11,580 miliarde de euro astfel că suma totală, granturi şi împrumuturi, alocată ţării este de 31,206 miliarde de euro.

Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, care au opinii diferite cu privire la acest subiect.