Oficiali europeni au promis, însă, că aceste condiţii nu vor fi la fel de stricte cum au fost în timpul ultimei crize financiare, dar ele vor fi corelate cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Planul propus de executivul comunitar în vederea relansării economiei UE (pentru care Comisia Europeană prognozează pentru anul în curs o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului comunitar de 7,4%) include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, fonduri pe care Comisia Europeană doreşte să le atragă de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemie.

Pentru a accesa aceste fonduri, statele UE trebuie să prezinte planuri cu proiecte ce vor trebui aprobate de Comisia Europeană şi de alte capitale europene, a explicat joi vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit DPA. Aceste planuri trebuie să servească obiectivele UE privind clima şi digitalizarea, precum şi susţinerea reformelor economice recomandate de Comisie pentru fiecare stat membru, a completat el.

Propunerea avansată de Comisia Europeană va fi urmată de negocieri intense între statele membre, ai căror lideri vor discuta la Consiliul European din 18-19 iunie acest plan a cărui formă finală va avea nevoie de aprobarea tuturor statelor membre. În discuţie este nu doar fondul de 750 de miliarde de euro, ci şi bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, pentru care executivul comunitar a prezentat miercuri o nouă propunere cu o sumă de 1.100 de miliarde de euro.

Statele din aşa-numitul grup al ''frugalilor'', respectiv Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia, şi-au manifestat din nou rezervele.

Danemarca rămâne ''sceptică'' în privinţa granturilor (subvenţiilor), a declarat ministrul danez de externe Jeppe Kofod. ''Suntem favorabili unui fond care să ofere împrumuturi ieftine ţărilor cele mai afectate'' de pandemie, a precizat acesta.

Şi Suedia ar dori o proporţie mărită a împrumuturilor în raport cu subvenţiile, ceea ce ar ''crea stimulente mai puternice pentru folosirea eficientă a banilor'', a indicat său premierul suedez Stefan Lofven.

La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este ''punctul de plecare pentru negocieri'', el reafirmând că preferă acordarea de credite, nu de subvenţii.

În schimb, Franţa, Grecia, Italia, Spania s-au declarat mulţumite de planul propus, deşi ultimele două sunt preocupate de condiţiile asociate accesării granturilor şi împrumuturilor. ''Acesta nu este un instrument de salvare cu condiţionalităţi'', a răspuns acestor îngrijorări comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni.

De asemenea, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că în acest caz el nu ar folosi termenul ''condiţii'' şi a subliniat că accesarea fondurilor va fi legată de ''anumite progrese (făcute de statele membre) asupra cărora ne vom fi înţeles în prealabil'', cum ar fi de exemplu diversificarea economiei în Croaţia.

''Statele însele sunt cele care îşi vor pregăti planul de redresare şi de rezilienţă economică. Prin urmare, ele sunt cele care vor propune reformele şi proiectele de investiţii pe care doresc să le aplice'', a insistat şi Valdis Dombroskis, care a subliniat că în esenţă acest plan înseamnă ''reforme şi investiţii''.

''Scopul mecanismului este acela de a sprijini investiţiile şi reformele care sunt esenţiale pentru o redresare durabilă, de a îmbunătăţi rezilienţa economică şi socială a statelor membre şi de a sprijini tranziţia verde şi tranziţia digitală'', menţionează şi Comisia Europeană într-un comunicat, precizând că acesta ''va fi disponibil pentru toate statele membre, dar sprijinul va fi concentrat în cele mai afectate părţi ale Uniunii, unde nevoile în materie de rezilienţă sunt cele mai mari''.