Ghetea: CEC Bank are nevoie de majorare de capital, indiferent cum se va realiza
CEC Bank are nevoie de o majorare substantiala de capital, idiferent sub ce forma, pentru a se mentine in pas cu piata bancara si realizarea investitiilor necesare urmatoarei etape de devoltare, a declarat pentru Mediafax presedintele CEC, Radu Ghetea.
"Indiferent de modul in care se va realiza, CEC are nevoie de majorare de capital. Daca se doreste ca banca sa aiba in continuare un cuvant de spus in sistem, atunci va trebui majorat capitalul. Deocamdata avem posibilitatea sa mai capitalizam profiturile din urmtaorii doi ani. in strategia 2007 -2011 s-a stabilit o majorare de capital cu 2,4 miliarde lei. Cu profitul incorporat aferent lui 2010 ajungem, probabil, undeva in jur 400 de milioane lei majorari de capital, dar fara bani noi", a spus Ghetea.
Banca, detinuta integral de stat, si-a majorat capitalul social cu 344 de milioane lei prin incorporarea partiala a profiturilor din ultimii trei ani, ajungand la aproximativ un miliard de lei.
Anul trecut, capitalul CEC a fost majorat cu 45 de milioane lei din profitul pe 2009.
Seful CEC Bank a mai aratat ca banca a obtinut anul trecut un profit comparabil cu cel din 2009, cand a raportat un castig brut de 50 de milioane lei.
In opinia lui Ghetea, a fost indeplinit obiectivul principal al strategiei 2007 - 2011, respectiv transformarea Casei de Economii si Consemnatiuni intr-o banca universala.
Presedintele CEC Bank a exemplificat ca una dintre actiunile care ar urma in mod natural la nivelul bancii, implementarea unui sistem informatic performant, a fost amanata tocmai pentru a nu afecta capitalurile bancii.
"N-am facut trecerea la un nou sistem informatic tocmai pentru ca este o investitie consistenta si nu vroiam sa afectam capitalurile. Sistemul informatic este unul dintre obiectivele pe care trebuie sa le abordam in perioada urmatoare, dar depinde si de majorarea capitalului social", a continuat Ghetea.
El a arat ca din totalul de aproape 1.200 de sucursale, au fost reamenajate si modernizate peste 700 de unitati.
Saptamana trecuta, premierul Emil Boc a declarat ca Guvernul nu sustine privatizarea CEC Bank, intrebat de jurnalisti, intr-o conferinta de presa, daca se intentioneaza vanzarea altor pachete majoritare de actiuni alaturi de cel detinut de stat la CFR Marfa.
"Ce pot sa va spun cu siguranta este ca nu sustin privatizarea CEC. Vreau sa fiu explicit pe aceasta tema", a afirmat Boc.
Anterior, surse oficiale declarasera pentru Mediafax, ca Guvernul va incerca sa majoreze capitalul CEC Bank prin atragerea unor investitori institutionali, dupa modelul utilizat in urma cu sase ani la privatizarea BCR, considerand neatractive conditiile pietelor internationale pentru vanzarea bancii in cadrul viitorului acord cu FMI.
"Este prea devreme pentru privatizarea CEC Bank, dar Guvernul va insista in discutiile cu FMI pe majorarea captialului bancii, probabil prin atragerea unor investitori institutionali, dupa modelul de succes de la BCR", precizau sursele citate.
Statul a incercat sa vanda CEC in urma cu cativa ani, insa procesul de privatizare a fost oprit in luna decembrie 2006, intrucat a fost depusa o singura oferta, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerata prea redusa. Banca elena a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.
Guvernul a incercat in ultimii doi ani sa operze o majorare a capitalului CEC din surse bugetare, intrucat statul detine toate actiunile bancii, insa Comisia Europeana nu a autorizat operatiunea, considerand ca este asimilabila unui ajutor de stat
In 2004, BERD si IFC au platit 222 de milioane de dolari pentru a prelua 25% plus doua actiuni BCR.
Doi ani mai tarziu, Erste Bank a preluat controlul BCR prin cumpararea unui pachet de 61,8825% din actiuni, contra sumei de 3,75 miliarde de euro, dintre care 2,2 miliarde euro au revenit statului, iar restul de 1,5 miliarde euro au fost impartiti intre BERD si IFC.
Surse oficiale au declarat luni pentru Mediafax ca FMI va insista in negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat, apreciind ca prin vanzarea unor societaţi viabile statul va reusi sa finanteze la costuri mai reduse deficitul bugetar.
Seful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a declarat in urma cu doua saptamani, la Viena, ca urmatorul acord cu Romania va cuprinde tinte clare privind arieratele companiilor de stat, intrucat rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea cresterii economice.
Pe acelasi subiect: