Premierul a aratat ca nu a fost efectuata inca o analiza pe aceasta tema si ca discutia este la Ministerul Economiei.

"Ce pot sa va spun cu siguranta este ca nu sustin privatizarea CEC. Vreau sa fiu explicit pe aceasta tema", a adaugat Boc.

Surse oficiale au declarat, in aceasta saptamana, pentru Mediafax, ca Guvernul va incerca sa majoreze capitalul CEC Bank prin atragerea unor investitori institutionali, dupa modelul utilizat in urma cu sase ani la privatizarea BCR, considerand neatractive conditiile pietelor internationale pentru vanzarea bancii in cadrul viitorului acord cu FMI.

"Este prea devreme pentru privatizarea CEC Bank, dar Guvernul va insista in discutiile cu FMI pe majorarea captialului bancii, probabil prin atragerea unor investitori institutionali, dupa modelul de succes de la BCR", au declarat sursele.

Potrivit acelorasi surse, cele mai importante si dificile negocieri pentru incheierea urmatorului acord cu FMI vor fi privatizarea, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat, unde institutia internationala va insista pe includerea unui numar cat mai mare de societati importante.

Statul a incercat sa vanda CEC in urma cu cativa ani, insa procesul de privatizare a fost oprit in luna decembrie 2006, intrucat a fost depusa o singura oferta, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerata prea redusa. Banca elena a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.

Guvernul a incercat in ultimii doi ani sa operze o majorare a capitalului CEC din surse bugetare, intrucat statul detine toate actiunile bancii, insa Comisia Europeana nu a autorizat operatiunea, considerand ca este asimilabila unui ajutor de stat
In 2004, BERD si IFC au platit 222 de milioane de dolari pentru a prelua 25% plus doua actiuni BCR.

Doi ani mai tarziu, Erste Bank preluat controlul BCR prin cumpararea unui pachet de 61,8825% din actiuni, contra sumei de 3,75 miliarde de euro, dintre care 2,2 miliarde euro au revenit statului, iar restul de 1,5 miliarde euro au fost impartiti intre BERD si IFC.

Surse oficiale au declarat luni pentru Mediafax ca FMI va insista in negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat, apreciind ca prin vanzarea unor societati viabile statul va reusi sa finanteze la costuri mai reduse deficitul bugetar.

Seful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a declarat saptamana trecuta, la Viena, ca urmatorul acord cu Romania va cuprinde tinte clare privind arieratele companiilor de stat, intrucat rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea cresterii economice.

Desi nu se afla pe lista companiilor monitorizate, Guvernul analizeaza posibilitatea de a privatiza sau vinde pachete de actiuni si in cazul CEC Bank, Tarom sau Posa Romana.

Grzegorz Konieczny, directorul general al Franklin Templeton si managerul de portofoliu al Fondului Proprietatea, estimeaza ca Guvernul ar putea obtine, in urmatorii doi ani, aproape 1,5 miliarde de euro din vanzarea de actiuni ale unor companii de stat.

In cadrul acordului actual, FMI si Guvernul monitorizeaza evolutiile financiare pentru zece companii de stat, respectiv Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica, CFR SA, CFR Calatori, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), Metrorex, CFR Marfa, Electrificare CFR, Compania Electrocentrale Bucuresti si Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare.

Romania are in derulare un acord de finantare externa cu FMI, UE si alte institutii financiare internationale, in suma totala de aproximativ 20 de miliarde de euro.

O misiune FMI - CE se afla la Bucuresti pentru a saptea evaluare a acordului stand-by, in care se va analiza indeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 si vor fi negociate conditiile privind un nou acord, de tip preventiv. Vizita se va incheia in data de 8 februarie.