Acestea pornesc de la subvenţii directe şi avantaje fiscale selective, până la garanţii de stat pentru împrumuturi şi asigurări de credit la export, arată o analiză EY România.

"Contextul economiei globale, dar cu preponderenţă al Uniunii Europene, pune sub semnul întrebării redresarea acesteia într-un termen rezonabil şi strategia pe care o adoptăm pentru reechilibrarea funcţionării companiilor cu prezenţă în statele membre. Noul cadru temporar va permite cinci tipuri de ajutoare pentru statele membre: subvenţii directe şi avantaje fiscale selective, garanţii de stat pentru împrumuturi accesate de companii de la bănci, împrumuturi publice subvenţionate către companii şi garanţii pentru băncile care canalizează sprijinul către economia reală, asigurare de credit la export pe termen scurt. zile", afirmă Mihaela Mitroi, artener, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România.

1. Ajutorul sub formă de subvenţie directă sau avantaj fiscal ar consta în faptul că statele membre pot să stabilească scheme de acordare de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru se poate realiza printr-o subvenţie directă sau un avantaj fiscal.

Potrivit sursei citate, ajutorul sub formă de garanţii subvenţionate pentru împrumuturi bancare constă în faptul că statele membre pot acorda garanţii de stat sau pot stabili scheme de garantare care sprijină împrumuturile bancare acordate de companii. Acestea ar subvenţiona primele, reducând rata estimată a pieţei pentru primele anuale pentru noi garanţii pentru IMM-uri şi non-IMM-uri.

Există câteva limite prevăzute pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanţiile se pot referi atât la împrumuturi de investiţii, cât şi la capitaluri de lucru.

2.Un alt tip de ajutor este cel sub formă de rate ale dobânzii subvenţionate. Statele membre pot acorda împrumuturi publice şi private către companii cu dobândă subvenţionată. Aceste împrumuturi trebuie acordate la o rată a dobânzii care este cel puţin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020 plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri şi non-IMM-uri.

Rata de bază este stabilită pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condiţiile de finanţare în acest context volatil. Ca şi în cazul furnizării de garanţii subvenţionate, sunt câteva limite în ceea ce priveşte valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile se pot referi atât la nevoile de investiţii, cât şi la capitalul de lucru.

În acest sens, România a publicat deja sâmbătă în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 29/18 martie 2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Aceasta este menită să vină în principal în ajutorul IMM-urilor, cu o componentă principală de acordare de garanţii de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru una dintre următoarele categorii de credite.

Una din categorii prevede că ajutorul se acordă pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat.

"Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilităţi este de 10.000.000 lei. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5.000.000 lei. Pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 10.000.000 lei. Pentru IMM-urile care nu au depus situaţii financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanţării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanţele lunare", se arată în analiza EY România.

O altă categorie prevede că ajutorul se acordă pentru una sau mai multe garanţii pentru credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90% acordat unei microîntreprinderi sau întreprindere mică, în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici.

Valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurilor prevăzute anterior. Pentru microîntreprinderi sau întreprinderile mici care nu au depus situaţii financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanţării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanţele lunare.

Conform analizei, Ministerul Finanţelor Publice subvenţionează dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru şi a creditelor pentru investiţii în procent de 100% din bugetul MFP în cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis asociată acestui program.

Beneficiarii eligibili pentru acest program guvernamental sunt IMM-urile care au obţinut din partea Ministerului Economiei un atestat care certifică faptul că au suferit pierderi de natură economică datorate epidemiei de coronavirus în România.

Perioada de subvenţionare a dobânzii este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi poate dura până la 31 martie 2021. Subvenţionarea dobânzii se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru primul an şi pentru următorii 2 ani doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020. Subvenţionarea dobânzii se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare.

4. A patra măsură recunoaşte rolul important al sectorului bancar şi al altor intermediari financiari pentru a face faţă efectelor economice ale focarului COVID-19. Cadrul temporar arată clar că, dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, acesta este un ajutor direct clienţilor băncilor, nu băncilor în sine.

De asemenea, oferă îndrumări cu privire la modul de minimizare a oricăror ajutoare reziduale necuvenite băncilor şi se asigură că ajutorul este transmis, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub formă de volume mai mari de finanţare, portofolii mai riscante, cerinţe de garanţii mai mici, prime mai mici de garanţie sau rate ale dobânzii mai mici.

Mihaela Mitroi menţionează că în cazul în care ajutorul direct către bănci devine necesar în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene ("TFUE") pentru a compensa daunele rezultate direct din focarul COVID-19, un astfel de ajutor nu ar fi considerat un ajutor public extraordinar în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În mod similar, acest lucru se va aplica şi oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în cadrul cadrului temporar.

5. Ultima măsură, asigurarea de credit la export pe termen scurt, prevede o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite ţări nu prezintă riscuri de comercializare, permiţând astfel asigurarea de către stat a unei asigurări de credit de export pe termen scurt.

Mihaela Mitroi precizează că până la 31 decembrie 2020, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei o listă de măsuri puse în aplicare pe baza schemelor aprobate pe baza cadrului temporar recent adoptat.

Conform analizei, pentru combaterea efectelor COVID-19, Comisia Europeană va direcţiona către România peste 1 miliard de euro, astfel: 483 milioane de euro prin renunţarea, în acest an, la obligaţia de a solicita României rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale; diferenţa de 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie şi aprilie.

Fondurile vor avea scopul de a sprijini sistemele de sănătate prin finanţarea achiziţiilor de echipamente de protecţie, medicamente şi teste, de a adapta mediul de muncă din domeniul sanitar la situaţia actuală, de a asigura accesul persoanelor vulnerabile la facilităţile medicale şi de oferi creditare pentru IMM-uri pentru atenuarea şocurilor financiare provocate de criza COVID-19.

Caracteristicile generale pentru toate măsurile de mai sus includ faptul că acele companii, care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019, sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului cadru temporar. În acest fel, cadrul temporar nu este utilizat pentru sprijinul contribuabililor care nu are legătură cu focarul COVID-19. În plus, cadrul temporar prevede, de asemenea, obligaţii generale de transparenţă.