"Consumul intern continua directia ascendenta conturata la inceputul anului si ramane si pe sfarsit de an principalul motor de crestere in Romania, alimentat de nivelul foarte scazut al inflatiei, si de recenta relaxare fiscala. Spre deosebire de cele mai multe tari din Zona Euro, Romania se bucura de o rata scazuta a somajului si de o crestere economica sustinuta. Pentru a exploata la maxim aceste avantaje, sunt insa necesare eforturi semnificative pentru a creste competitivitatea economiei romanesti, prin reformarea pietei muncii si imbunatatirea mediului de afaceri", explica Bogdan Ion, potrivit Agerpres.

Pe ansamblu, ne asteptam ca PIB sa creasca cu 3,5% in 2015 - peste estimarea EEF de 3,1% din iunie 2015. Ar putea sa urmeze o crestere si mai mare, de 3,7%, in 2016, ca urmare a cererii interne puternice si a imbunatatirii balantei nete a exporturilor.

Ulterior, ritmul va incetini, dar se va stabiliza la o medie de aproximativ 3% pe an intre 2017 si 2019, arata Bogdan Ion. 

Potrivit analizei EY, cresterea anuala si-a continuat ritmul sustinut, atingand 3,7% - fata de 3,8% in T1, predominant determinata de consum, insa si investitiile si-au mentinut recenta ascensiune.

Cresterea veniturilor reale, potentata de inflatia coborata si de o scadere treptata a somajului, va impulsiona consumul pe parcursul ultimelor luni din 2015 si in 2016. In plus, reducerile de taxe au potentialul de a consolida si mai mult veniturile disponibile. 

Zona Euro traverseaza o perioada favorabila, beneficiind de pe urma preturilor mai mici la energie, a unei rate de schimb mai competitive si a existentei unei cereri puternice de consum in Statele Unite si Marea Britanie, conform editiei din octombrie 2015 a EY Eurozone Forecast (EEF). 

De asemenea, odata cu imbunatatirea nivelului de incredere in mediul de afaceri, cheltuielile cu investitiile vor prinde avant in 2016, determinand o crestere a PIB de la 1,6% in acest an la 1,8% in 2016. 

Consumul ramane un factor cheie pentru revenirea Zonei Euro in S2 anului 2015. Preturile mai mici la petrol continua sa reprezinte un stimulent pentru imbunatatirea veniturilor gospodariilor, in vreme ce perceptia oamenilor privind perspectivele de pe piata muncii incepe sa se imbunatateasca.

Conform EEF, este estimata o crestere a cheltuielilor de consum cu 1,7% in 2015, cea mai mare din 2007 incoace. Cu toate acestea, odata cu revenirea pe crestere a preturilor la energie, ritmul de crestere al cheltuielilor de consum este asteptat sa se stabilizeze la 1,4% in 2016 si la o medie de 1,3% intre 2017 si 2019. 

Riscurile sistemice cu care se confrunta zona euro, criza fiscala larg raspandita si deflatia, se estompeaza, in vreme ce recentul acord incheiat intre zona Euro si Grecia indica o intentie reinnoita pentru atingerea unui compromis de ambele parti. 

Dupa incertitudinile din timpul acestei veri, zona euro se asaza pe o traiectorie de crestere lenta, dar constanta.

Factorii interni si externi s-au aliniat astfel pentru a sustine revenirea in forta a zonei euro in 2015 si 2016

Incetinirea cresterii pe pietele emergente este un motiv de ingrijorare, dar aceasta este contrabalansata de consolidarea pietelor de export din Statele Unite si Marea Britanie. In acelasi timp, odata cu trecerea a ceea ce a fost mai rau din perioada austeritatii fiscale, politicile fiscale vor ingreuna tot mai putin cresterea economica. 

Cu toate acestea, in urmatorii cativa ani, somajul va ramane o problema majora. Estimarile indica o scadere constanta a ratei somajului, dar aceasta nu va ajunge sub 10% pana in 2019.

Companiile care isi desfasoara activitatea in Europa vor fi nevoite sa se adapteze la aceasta "noua stare de normalitate" a cresterii economice lente si constante pe intreg cuprinsul zonei euro. 

Un euro mai slab va fi o binevenita gura de oxigen pentru firmele din zona euro. Exporturile au inregistrat cea mai mare rata de crestere anuala din ultimii patru ani in T2 2015, beneficiind atat de pe urma unei monede unice europene mai slabe, cat si de pe urma unui ritm mai mare de crestere in Statele Unite si Marea Britanie. 

EEF estimeaza o crestere de 4,8 % a exporturilor in acest an, incetinind ritmul de crestere la 4% in 2016, apoi la 3,6% in 2017 si la o medie de 3,4% intre 2017 si 2019, pe masura ce cresterea din economiile avansate se tempereaza. In plus, previziunile privind cresterea exporturilor sunt supuse unui risc mai mare din cauza nesigurantei privind cresterea economica din China si a recentelor turbulente de pe pietele financiare.  Potrivit studiului, constrangerile fiscale nu vor disparea usor.

Odata ce economia zonei euro a intrat pe un curs de revenire, acoperirea deficitelor bugetare se va realiza in mare parte prin cresterea veniturilor din taxe. Insa, data fiind extinderea poverii datoriei publice a zonei euro din anii crizei, EEF se asteapta ca nivelul cheltuielilor guvernamentale sa ramana limitate pe o perioada de timp.

EEF estimeaza astfel doar cresteri modeste ale cheltuielilor guvernamentale curente, care se vor situa in jurul de 1% in perioada 2015-2019.