Economia românească a accelerat în al doilea trimestru al acestui an, înregistrând un avans de 5,9%, pe serie brută și de 5,7% ajustată sezonier, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Acest avans este în linie cu evoluţia economiilor statelor din Uniunea Europeană (UE), în condiţiile în care România a rămas dependentă în special de evoluţia zonei euro, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

”Creşterea producţiei industriale şi a exporturile a mers în pas cu acestea, în condiţiile în care economia românească a rămas dependentă de evoluţia zonei euro. (...) Este greu de spus dacă acest ritm se păstrează până la finalul anului”, a afirmat Pârvan, citat de News.ro.

El atrage atenţia că este greu de crezut că această creştere este sustenabilă, în lipsa unor măsuri care să consolideze această accelerare a economiei.

”Consumul a fost stimulat, dar trebuie să vedem ce vine din spate. Producţia, dezvoltarea infrastructurii şi rezolvarea problemei deficitului de forţă de muncă sunt foarte importante. Consolidarea creşterii economice, în special la nivelul diverselor regiuni din ţară, ar putea veni printr-un avânt al lucrărilor de infrastructură şi al parteneriatelor public private”, a explicat Pârvan.

Datorie publică mai mare, investiții străine mai mici

Avansul PIB-ului este nesustenabil, în condiţiile deteriorării echilibrelor macroeconomice, consideră și economistul-şef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu.

”Considerăm că dinamica PIB-ului din semestrul unu este nesustenabilă, aspect confirmat de climatul investiţional dificil, tergiversarea reformelor şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice. Pentru a doua jumătate a anului curent ne aşteptăm la decelerarea economiei interne, pe fondul disipării impactului noului Cod Fiscal, acumulării de tensiuni şi dezechilibre în economie (cu impact asupra costurilor de finanţare), într-un context internaţional caracterizat prin maturitatea ciclului economic post-criză şi ieşirea graduală din relaxarea monetară”, explică Rădulescu, într-un raport al băncii.

Pe termen mediu, acesta estimează o decelerare a economiei şi convergenţa spre ritmul PIB-ului potenţial, mai mic.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat după primele şase luni din acest an un deficit de 2,745 miliarde euro, cu 40,2% mai mare decât nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanţei comerciale, potrivit datelor publicate luni de BNR.

În plus, datoria publică a ajuns în iunie la 33,756 miliarde euro, cu 4,7% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 1,841 miliarde euro în primele şase luni ale acestui an, în scădere cu 13,3% faţă de perioada ianuarie-iunie 2016.

Consumul va rămâne principalul motor al creşterii economice, potrivit unui raport al Raiffeisen Bank România.

”În ceea ce priveşte oferta, creşterea economică ar fi trebuit să fie mai largă, pe măsură ce valoarea adăugată ar fi trebuit să crească în toate sectoarele de activitate, cu excepţia construcţiilor. În primul semestru, PIB-ul a crescut cu 5,8%, şi în acest context, estimarea noastră anuală de 4,9% arată pesimist şi avem în plan o revizuire în creştere în perioada următoare”, se arată în raportul citat.

Economiştii avertizează că stimularea consumului, în lipsa măsurilor de consolidare a economiei, va duce, printre altele, şi la creşterea accentuată a inflaţiei. La începutul lunii august, BNR a revizuit în creştere, de la 1,6% la 1,9%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018, şi a estimat un nivel de 3,5% pentru iunie 2019.

Bloomberg: Economiile est-europene au crescut peste aşteptări, dar avansul va încetini

Majoritatea economiilor est-europene au crescut peste aşteptări în trimestrul al doilea, datorită cheltuielilor de consum şi a revenirii investiţiilor, dar avansul va încetini în curând, potrivit analiştilor citaţi de Bloomberg.

Creşterile economice din România, Polonia, Cehia şi Bulgaria au depăşit estimările analiştilor, potrivit datelor preliminare publicate miercuri. România este în frunte, cu un avans al PIB de 5,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce Ungaria a consemnat cel mai lent ritm din regiune, de 3,2%, superior totuşi celui de 2,2% din zona euro.

Economiile răsăritene, de la Marea Baltică la Marea Neagră, au crescut puternic în primul semestru datorită revenirii finanţărilor europene şi a creşterii exporturilor şi consumului, ca urmare a salariilor mai mari şi a facilităţilor guvernamentale.

În timp ce standardele de viaţă rămân încă în urma celor din Occident, deficitul acut de forţă de muncă şi funcţionarea fabricilor aproape de capacitatea maximă ar putea face ca expansiunea rapidă să nu fie sustenabilă.

”Această perioadă de aur a creşterii economice puternice în Europa Centrală şi de Est se va încheia în curând. Creşterea va atinge probabil nivelul maxim în trimestrul al treilea, în condiţiile în care inflaţia şi dobânzile mai mari, cuplate cu înăsprirea politicilor fiscale, vor începe să aibă impact asupra cererii interne”, a afirmat Liam Carson, economist la Capital Economics în Londra.

Cea mai mare surpriză a fost provocată de Cehia, cu o creştere anualizată a PIB de 4,5%, cu mult peste ritmul de 3% anticipat în medie de analişti într-un sondaj al Bloomberg.