În luna mai, BNR a revizuit în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna iunie la 0,85%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, potrivit statisticilor oficiale.

”Presiunile acumulate pe plan intern încep să transpară la nivelul preţurilor de producţie, odată cu disiparea influenţei dezinflaţioniste a mediului extern. Avem costuri salariale care se duc în sus. Avem o majorare a preţurilor de producţie”, a spus Isărescu, potrivit News.ro.

Majorările de preţ din sectorul energiei inversează traiectoria descendentă a dinamicii anuale a preţurilor administrate, potrivit guvernatorului.

”Se observă creşteri importante ale preţurilor din energie. Ultima lună din raport este iunie, nu a fost surprinsă creşterea din iulie”, a afirmat Isărescu.

Totodată, mişcarea cursului de schimb leu-euro a fost decorelată de evoluţiile din regiune, pe fondul tensiunilor politice şi sociale din acest an, a avertizat guvernatorul.

”Vedem o majorare a excedentului de cerere în economie şi un grad mai mare de tensiune pe piaţa muncii. Mai toţi indicatorii, salariul brut, rata şomajului, confirmă apropierea de un grad maxim de tensionare pe piaţa muncii”, a declarat Isărescu.

În plus, viteza de creştere a consumului populaţiei este similară perioadei precriză, încrederea consumatorilor fiind mare, a spus guvernatorul.

”Este clar că indicatorul privind consumul populaţiei tractează economia. (...) Observăm şi nivelul scăzut al ratelor dobânzii şi diminuarea aversiunii la risc, care contribuie la creşterea rolului creditării în impulsionarea cererii”, a explicat Isărescu.

El a avertizat că, în cazul firmelor, creşterea creditării este mai mică de 2%, în contextul în care nivelul mediu al creşterii este de circa 4%.

“Nu consumul ar trebui să fie locomotiva economiei, este nevoie de politici fiscale predictibile”

Consumul e rămas principalul factor de creştere a economiei româneşti, iar această situaţie ar trebui să fie alta, în contextul în care investiţiile au scăzut, iar creditarea companiilor creşte sub ritmul economiei, dar pentru asta este nevoie de politici fiscale predictibile, a mai spus guvernatorul BNR.

Polticile fiscale din România ar trebui să fie mai predictibile pentru a permite o dezvoltare sustenabilă a economiei, în condiţiile în care creditarea firmelor creşte cu mai puţin de 2% pe an, iar economia creşte cu mai mult de 5%, a avertizat Isărescu.

”Politicile fiscale trebuie să fie mai predictibile. BNR a făcut eforturi pentru a păstra o lichiditate crescută în piaţă în ultimii ani. În 2011-2012, era un climat de neîncredere în sistemul bancar, iar bancherii voiau fapte. Le-am dat fapte, am crescut lichiditatea cu riscurile de rigoare. Creditarea a început să crească, dobânzile s-au dus în jos (...)”, a spus Isărescu.

Guvernatorul consideră că rolul BNR este unul prudenţial, iar banca centrală nu poate să-i oblige pe bancheri să dea credite cu orice risc.

”Supraveghem prudenţial, nu fiscal. (...) Trebuie ca deponenţii să-şi poată retrage banii când vor ei. Nu putem să le spunem bancherilor să dea credite cu orice risc”, a explicat Isărescu.

În prezentarea raportului asupra inflaţiei, Isărescu a avertizat că există o presiune pe inflaţie din cauza conduitei politicii fiscale şi a celei a veniturilor, în contextul incertitudinilor legate de maniera de implementare a Legii-cadru privind salarizarea bugetarilor.

În plus, există riscuri legate de noile iniţiative legislative specificate în programul de guvernare vizând sfera taxării şi a impozitării, dar şi de posibila adoptare de măsuri fiscale corective pentru menţinerea deficitului bugetar în ţintele propuse, potrivit BNR.