În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

Trimestrul II din 2017 a fost al optulea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS. Pentru primul semestru, creşterea economică a fost de 5,8%, pe serie brută, şi de 5,7%, pe seria ajustată.

Potrivit Eurostat, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE în trimestrul al doilea, urmată de Letonia, cu 4,8%, Cehia, cu 4,5%, și Polonia, cu 4,4%.

Faţă de primul trimestru, România a consemnat a doua mare creştere economică din UE, de 1,6%, fiind devansată de Suedia, care a obţinut un avans al PIB de 1,7%. Economia Olandei a avansat la rândul ei cu un ritm ridicat, de 1,5%.

Zona euro şi UE au înregistrat ambele o creştere economică de 0,6% în trimestrul al doilea faţă de primul trimetru. În termeni anuali, PIB-ul zonei euro a urcat cu 2,2%, iar cel al UE cu 2,3%.

INS nu a publicat miercuri detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii septembrie.

În primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică, notează News.ro.

Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,3% faţă de primul trimestru din 2016, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport - categorie care cuprinde cele mai multe servicii - au urcat cu 9,4%.

De asemenea, sectorul comerţului a crescut în primul trimestru cu 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce industria - sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB - a avansat cu 6,8%.

Statisticile oficiale arată că, în primul trimestru, un singur sector a fost pe minus, cel al intermedierilor financiare (ce include în special băncile, asigurărire şi pensiile private), care a scăzut cu 0,7%.

De asemenea, rate mici de creştere faţă de trimestrul I din 2016 au fost înregistrate în agricultură (+0,9%), construcţii (+1,2%) şi tranzacţii imobiliare (+2,8%).

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în primul trimestru în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii. Astfel, cheltuielile pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei au urcat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB, iar variaţia stocurilor a avut o contribuţie de +0,2%, arată datele revizuite ale INS.

În schimb, formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut în primul trimestru cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani. Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Sectorul construcţiilor s-a contractat cu peste 7%, în prima jumătate a anului

În timp ce creșterea economică a fost sustinută de consum și de sectorul IT, lucrările de construcţii au înregistrat în primul semestru al acestui an o scădere cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Construcțiile au fost afectate în principal de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în condițiile în care construcţia de locuinţe a avansat semnificativ, mai arată INS.

În primele şase luni, lucrările de infrastructură au înregistrat cel mai pronunţat declin, dar construcţia de locuinţe a crescut substanţial.

”Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 26,6% şi la clădirile nerezidenţiale cu 11,6%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 72,4%”, se arată în comunicatul INS.

În iunie, lucrările de construcţii au scăzut cu 7,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Iunie este a şasea lună de scădere din 2017, după un declin de 1,1% în ianuarie, 3,4% în februarie, 1% în martie, 19,6% în aprilie şi 16,7% în mai.

Faţă de mai, lucrările de construcţii au crescut în luna iunie cu 18,8%, pe serie brută, şi cu 0,5% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere. În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.