Croitoru, BNR: Fondul de Dezvoltare Naţională va crea corupţie prin natura lui. Intervenţiile guvernamentale în economie generează corupţie
Lucian Croitoru
Fondul de Dezvoltare Naţională va crea corupţie din cauza naturii lui şi nu o să ducă la nimic bun, a declarat marţi Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit Agerpres.
"Noi acum ne pregătim să creăm o instituţie mamut care se numeşte Fondul de Dezvoltare Naţională. Asta este o intervenţie masivă a Guvernului în economie. Nu o să ducă la nimic bun, ştim din experienţa altor ţări. În jurul ei va crea corupţie, inevitabil, nu din cauza oamenilor care o vor conduce, nu din cauza celor care au conceput-o, ci din cauza naturii ei", a spus Croitoru.
El a precizat că dacă vrei să utilizezi corect puterea publică, trebuie să ţii cont că intervenţiile guvernamentale în economie generează corupţie.
"Dacă vrei să utilizezi corect puterea publică şi să nu obţii beneficii private cu ea, atunci trebuie să ţii cont că intervenţiile guvernamentale în economie generează corupţie, iar reglementările neinteligente creează arii de activitate în afara sferei reglementate", a explicat oficialul BNR.
Comisia economică şi Comisia pentru buget-finanţe au adoptat, săptămîna trecută, un raport favorabil pentru propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, dar a adus p serie de amendamente proiectului initial, în conformitate cu opinia Eurostat.
"Amendamentele vizează în special subiecte pe care le-am discutat la nivelul Comisiei Europene, cu cei de la Eurostat şi asupra cărora cei de la Eurostat au spus că sunt acceptabile şi vor face ca acest instrument să fie considerat în afara bugetului, ceea ce este foarte important. Amendamentele vizează în special modul în care statul desemnează în Consiliul de supraveghere reprezentanţii săi. Aici s-a stabilit clar să nu fie mai mult de doi reprezentanţi din partea statului în Consiliul de supraveghere. De asemenea, din fond vor face parte doar acele companii care sunt profitabile. Un alt element important este acela legat de faptul că Fondul trebuie să fie cel care să decidă vizavi de vânzarea unui pachet de acţiuni la acele companii care sunt parte din Fond, şi nu statul, ceea ce este o abordare normală şi logică. Oricum, Fondul este obligat prin lege (...) să acţioneze în interesul economic al României. Deci, nu poate să fie un risc, un derapaj de altă natură", a precizat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la finalul şedinţei.
El a estimat că până la sfârşitul lunii iunie proiectul va fi adoptat şi de Camera Deputaţilor, urmând ca până la finele anului Fondul să devină operaţional.
"Dacă Fondul va începe să lucreze cât mai repede, va începe să producă în economie acele efecte pe care le dorim cu toţii. E o zonă foarte importantă. Mă bucur foarte mult că un astfel de instrument a putut să treacă prin vot astăzi. E foarte important cum stabilim criteriile de selecţie pentru cei care vor fi numiţi în această structură, deoarece cred că este cea mai importantă structură, după Revoluţie, în zona economică. (...) (Principalele domenii de investiţii vor fi, n.r.) atât în zona privată, cât şi în cea publică: în zona publică investiţii (...) rutiere sau de alt tip de infrastructură şi, în special, în zona privată, pe zona de producţie. Eu am spus că este o zonă pe care trebuie să o încurajăm foarte mult: să producem, să exportăm în afara României", a spus el.
Pe de altă parte, preşedintele Comisiei economice din Senat, liberalul Florin Cîţu, a apreciat că în urma amendamentelor adoptate au rămas lucrurile "cele mai nocive" pentru un fond de investiţii.
"Am avut 40 de pagini de amendamente la un proiect de lege de şase pagini. Deci, este clar că e cu totul şi cu totul altceva. Au rămas lucrurile care, din punctul meu de vedere, sunt cele mai nocive pentru un fond de investiţii. Este controlat în totalitate de Ministerul Finanţelor Publice şi de Guvern. Da, e adevărat, în conducere vor fi doi oameni aşa-zişi de la stat, dar strategia investiţională va fi aprobată de Guvern. Tot ceea ce ţine de coordonare, de organizare, de raportare, de numire - totul are de-a face cu Ministerul Finanţelor Publice şi Guvern. În aceste condiţii este clar că e doar o sinecură. (...) Pe de altă parte, dividendele care veneau la bugetul de stat nu vor mai veni, cele 2,6 miliarde de lei. Chiar legea spune că nu vor mai veni la bugetul de stat, vor fi transferate către Fondul Suveran de Investiţii. Asta înseamnă o gaură la buget, care va trebui acoperită cumva. Şi va fi acoperită, bineînţeles, din taxe, impozite mai mari", a declarat el.
Pe acelasi subiect: