"România, ca şi Europa, este legată de cotaţia Brent a petrolului, iar acolo preţul petrolului e în jur de 25 de dolari. Mai mult, după părerea mea, România nu va fi afectată pe termen scurt de această scădere dramatică de pe pieţele americane din două motive: o dată că suntem conectaţi la piaţa Brent care are o cotaţie de 25 de dolari, cât de cât normală şi reală în acest moment, iar în al doilea rând România este importator net de petrol. Într-un an cu o economie care funcţionează în mod normal, România consumă în jur de 11 milioane de barili de petrol, din care 4 milioane sunt asiguraţi de producţia internă. Practic, importăm cam în jur de 60% din necesarul de petrol al consumului intern. Producţia internă a României se menţine la acelaşi nivel constant de 4 milioane de barili anual. Deci, nu există risc ca să avem posibilitatea închiderilor de sonde pentru faptul că nu mai avem unde pune producţia de petrol, cum se întâmplă în acest moment în America", a spus Popescu, la Digi 24, potrivit Agerpres.

Ministrul de resort a menţionat, în acest context, că o scădere a preţului carburanţilor la pompă va reprezenta un lucru pozitiv pentru populaţie.

"Ceea ce se poate întâmpla pe termen scurt, pe o scădere în continuare a cotaţiei barilului Brent în Europa, este să avem o scădere a preţului la pompă al benzinei şi motorinei, ceea ce pentru populaţie poate fi un lucru pozitiv, dar din punctul meu de vedere îmi arată că economia este în continuare în descreştere şi consumul scade. În condiţiile în care preţul Brent va scădea, va scădea şi cotaţia la staţiile de carburanţi din România. Guvernul a adoptat o Ordonanţă săptămâna trecută prin care acordăm o derogare producătorilor de carburanţi de la procentele de amestec de carburant bio în benzină şi motorină. Pe perioada stării de urgenţă, practic se pot introduce motivat şi cu aprobarea Ministerului Economiei şi procente mai mici de biocarburant în benzină şi motorină şi asta va duce la o destocare a capacităţilor din rafinării. Există posibilitatea ca şi cotaţia Brent să scadă, dar nu într-un ritm dramatic de acest fel", a afirmat oficialul.

Acesta a explicat că peste Ocean a fost ales "răul cel mai mic", în sensul stocării ţiţeiului în detrimentul închiderii sondelor ce necesita apoi un cost ridicat de redeschidere şi stabilizare a producţiei.

"În America s-a întâmplat un fenomen destul de ciudat: sunt foarte mulţi producători independenţi de ţiţei, iar aceştia au intrat cu producţia în vânzările pentru luna mai. Dacă vă uitaţi pe cotaţiile aferente vânzărilor din iunie, acolo sunt în jur de 20 de dolari pe baril, iar fiind foarte multă ofertă de ţiţei, nemaiexistând spaţiu de depozitare, a fost închiriată flotă pentru stocarea ţiţeiului, conductele sunt pline, rezervele americane se vor umple după anunţul preşedintelui american de achiziţie pentru rezerva Statelor Unite. A apărut această posibilitate care se poate traduce astfel: decât să opresc producţia, decât să închid sondele şi să am costuri foarte mari cu redeschiderea lor şi stabilizarea din nou a producţiei, mai bine fac orice ca să scap, te şi plătesc ca să iei petrolul din curtea mea. Practic, au ales răul cel mai mic. În Europa şi în România nu vom avea această posibilitate datorită faptului că suntem importatori neţi de petrol", a subliniat Virgil Popescu.

Întrebat dacă România poate apela la varianta stocării petrolului cu scopul vânzârii ulterioare la un preţ mai mare, ministrul Economiei a admis faptul că "o discuţie pe această temă merită făcută, pentru că este o oportunitate".

"Există posibilitatea din punct de vedere tehnic şi logistic de a cumpăra petrol. Să nu uităm că prin Oil Terminal care este compania statului român care se găseşte la ţărmul Mării Negre există depozite de petrol şi capacităţi de stocare. Titulara rezervei strategice a statului român este Agenţia Naţională a Rezervelor Statului. O să avem o discuţie în perioada imediat următoare. Eu nu ştiu stocurile în momentul de faţă de ţiţei ale României. Ele sunt clasificate şi sunt în custodia Rezervelor Statului, dar o discuţie pe această temă merită făcută, pentru că este o oportunitate care, dacă se poate face, dacă există spaţiu disponibil pentru rezerva strategică, poate fi luată în calcul", a menţionat ministrul.

După ce luni a coborât pentru prima dată în istorie în teritoriul negativ, cotaţia barilului de petrol american a revenit marţi dimineaţa în teritoriul pozitiv pe bursele din Asia, transmite AFP.

Petrolul Texas (WTI) a înregistrat luni o prăbuşire istorică de 305% şi, pentru prima dată de când există statistici, a trecut la valori negative, în contextul în care preţul barilului a fost cotat la -37,63 dolari.

Tranzacţiile cu contractele cu livrare în luna mai se încheie marţi. Frenezia care a dus luni cotaţiile în teritoriul negativ, pentru prima dată în istorie, se explică prin graba vânzătorilor de a găsi un cumpărător în măsură să preia fizic marfa.

Prăbuşirea înregistrată luni de cotaţia ţiţeiului WTI a fost cauzată, parţial, de saturaţia depozitului petrolier de la Cushing, statul Oklahoma, unul din cele mai importante din SUA.

Operatorii subliniază că acum piaţa se concentrează pe contractele cu livrare în luna iunie. Pentru acestea din urmă, marţi dimineaţa pe pieţele din Asia barilul de petrol WTI era cotat la 21 de dolari, faţă de 20,43 dolari luni seara la închiderea bursei de la New York.

Pandemia de coronavirus a lovit dur activitatea economică în toată lumea şi a diminuat cererea de petrol. Deşi OPEC şi aliaţii săi au încheiat un pact istoric la începutul acestei luni pentru a reduce producţia cu 9,7 milioane barili pe zi începând cu 1 mai, mulţi consideră că nu va fi suficient pentru a contracara scăderea cererii.