Prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,6% în 2018.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.

Conform BNR, este anticipată o temperare, pe fondul reducerii semnificative a contribuţiei inflaţioniste a componentelor exogene, în timp ce la nivelul inflaţiei de bază este preconizat să se acumuleze presiuni, cu precădere în anul 2019.

Rata anuală a inflaţiei IPC va rămâne în interiorul intervalului ţintei de la începutul anului 2019 şi până la orizontul proiecţiei.

Dezechilibrele comerciale, în contextul unui excedent de cerere şi a avansului importurilor, au rămas o problemă, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR nu jubilează şi nici nu spune că a câştigat războiul, ci doar o luptă, inflaţia începând să coboare, dar rămân presiuni inflaţioniste în economie, a mai spus Mugur Isărescu.

"Rămân presiuni inflaţioniste în economie. Nu jubilăm şi nici nu spunem că s-a câştigat războiul. S-a câştigat o bătălie până în prezent. Inflaţia vine în jos. Avem costuri de producţie semnificativ mai mari. Ca să nu se ducă în inflaţie, în creşteri de preţuri ele trebuie să fie contrabalansate de productivitate. Nu există în România scăderi de productivitate până în prezent, dar atenţie mare că ele, creşterile de productivitate, să fie cel puţin egale, dacă nu chiar mai mari decât creşterile de costuri sau costuri exogene, cum ar veni, pentru ca să ajungă la un echilibru. Altminteri avem creşteri de costuri la energie, semnificative şi cu costurile unitare cu forţa de muncă. În timp, ele pot să fie digerate de către economie şi de către societate, dar Banca Naţională este obligată să tragă un semnal de alarmă. Aici e vorba de echilibrele fundamentale, nu de echilibre conjuncturale şi trebuie să fim foarte atenţi pentru a le păstra", a spus Isărescu.

Acesta a afirmat că excedentul de cerere s-a diminuat semnificativ sub ceea ce BNR prognoza anul trecut.

"Pare să fie şi cu o parte mai puţin bună. Creşterea economică nu mai e de 7%, se duce undeva spre 4%. Vom vedea în lunile următoare. Vrem creştere economică mai mare, trebuie să stimulăm potenţialul economiei, nu numai cererea", a menţionat Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că dacă vom stimula numai cererea, şi aceasta este peste potenţial, atunci nu pot exista decât două efecte: crearea de locuri de muncă în străinătate prin majorarea importurilor ca să acoperim excesul de cerere, iar un alt efect ar putea fi generarea de inflaţie.

De asemenea, şeful băncii centrale a declarat că se observă o tendinţă de temperare a creşterilor salariale, cu excepţia sectorului public, "care a luat-o din nou în sus", Isărescu precizând că nu doreşte să comenteze acest aspect.