"Se pare că în luna iulie, după datele noastre preliminare, vom avea chiar o inflaţie negativă şi scădere de preţuri. De fapt, acest lucru s-a întrevăzut, să spunem aşa, încă din luna iunie, când am avut o creştere lunară a inflaţiei foarte scăzută, aproape de zero. Acum lumea tot repetând că rata inflaţiei anuale e 5%, 5% cea mai mare din Europa, probabil că aceasta a creat o altă percepţie. Şi e adevărată. Dar după ştiţi şi o să vedeţi miercuri, noi prezentăm inflaţia cu multiplele ei faţete. Deci inflaţia lunară stagnează de câteva luni bune în România. Cea lunară. Dacă ea a mai crescut, a mai crescut pentru că anul trecut a fost relativ mai scăzută. Deci e şi o chestiune de percepţie", a spus Isărescu, citat de Agerpres.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, luni, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

De asemenea, Consiliul a mai hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Totodată, a fost decisă păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit datelor publicate în 11 iulie de Institutul Naţional de Statistică, în luna iunie, raportat la mai, preţurile de consum au urcat cu 0,02%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,24%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,14%, iar tarifele la servicii au crescut cu 0,20%. Rata anuală a inflaţiei s-a situat la 5,4% în iunie 2018, în scădere uşoară, cu 0,01 puncte procentuale, faţă de luna precedentă (5,41%), pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,86%, a celor nealimentare cu 7,82% şi a serviciilor cu 2,58%.

Banca Naţională a României a explicat că decizia privind menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an a fost luată în contextul în care rata anuală a inflaţiei şi-a stopat creşterea în luna iunie.

”Stagnarea a avut loc în condiţiile în care accelerarea creşterii în termeni anuali a preţului combustibililor şi a preţurilor legumelor şi fructelor a fost compensată ca impact de scăderea dinamicii preţului produselor din tutun şi încetinirea uşoară a inflaţiei de bază”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii BNR au subliniat că rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă uşor, până la 2,9% în luna iunie, de la 2,99% în luna anterioară şi 3,05% în luna martie.

”Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, în principal sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro”, se arată în comunicat.

În plus, cele mai recente date statistice arată o încetinire a creşterii anuale a producţiei industriale în perioada aprilie-mai comparativ cu primul trimestru din 2018, concomitent însă cu sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare.

”Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, în timp ce activitatea din comerţ şi a menţinut dinamica robustă. Deficitul de cont curent şi-a temperat considerabil adâncirea în raport cu perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, variaţia anuală a costurilor salariale unitare din industrie a urcat în luna mai (la +8,6%, în creştere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul încetinirii ritmului de creştere a productivităţii muncii”, se arată în comunicat.

În plus, creditul acordat sectorului privat şi-a reaccelerat creşterea în iunie, la 6,8%, de la 6,4% în luna mai, pe seama creditului acordat populaţiei, dar mai ales a creditului acordat societăţilor nefinanciare.

În şedinţa de luni, consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2018.

”Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III, în condiţiile menţinerii ei deasupra intervalului ţintei, urmată de coborârea ei mai pronunţată în ultimele luni ale anului curent spre limita superioară a intervalului-ţintă de 1,5 3,5 la sută. Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, se arată în comunicat.

BNR avertizează că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale.

Relevante sunt, de asemenea, evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune, potrivit BNR.