Bancile vor sa faca mai dificile conditiile de imprumut pentru creditele de consum. Dobanzile vor creste cu 1-2 puncte procentuale
“Institutiile de credit au inasprit standardele de creditare in T4/2016 pentru creditele de consum acordate populatiei si le-au mentinut neschimbate pentru imprumuturile destinate achizitiei de locuinte si terenuri (credite ipotecare). (...) Pentru urmatoarele trei luni, institutiile de credit anticipeaza o inasprire moderata a standardelor de creditare pentru creditele de consum si mentinerea neschimbata a acestora pentru imprumuturile ipotecare”, reiese din sondajul citat.
Cu toate acestea, cererea de credite s-a majorat semnificativ atat in cazul imprumuturilor de consum acordate populatiei, cat si pentru creditele destinate achizitiei de locuinte si terenuri, in ultimul trimestru al anului trecut.
“Standardele de creditare pentru imprumuturile ipotecare s-au mentinut neschimbate in T4/2016 dupa o relaxare semnificativa in trimestrul anterior. Evolutia din ultimele doua trimestre denota incheierea unui scurt ciclu de inasprire importanta a standardelor de creditare aferente imprumuturilor ipotecare in contextul adoptarii Legii nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite”, se mai arata in documentul citat.
De asemenea, pentru T4/2016, bancile au mentionat factori precum deciziile de politica monetara sau prudentiala ale BNR, in special cerintele privind evaluarea bonitatii debitorilor (ca urmare a Regulamentului BNR nr. 5/2016 pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 17/2012) ca fiind la baza deciziei de inasprire a standardelor de creditare atat ipotecare, cat si de consum. In acelasi timp, institutiile de credit au considerat ca modificarea concurentei din sectorul bancar a avut un aport pozitiv in relaxarea standardelor de creditare pentru imprumuturile ipotecare.
In aceste conditii, rata creditelor solicitate de persoane fizice si respinse de catre banci a fost in scadere semnificativa in cazul creditelor ipotecare si in crestere importanta pentru creditele de consum.
In ceea ce priveste preturile de pe piata imobiliara, din raportarile bancilor reiese ca acestea s-au majorat semnificativ in T4/2016, dar in urmatorul trimestru se vor mentine relativ constante.
“In pofida cresterii preturilor imobilelor rezidentiale, cererea pentru creditele de achizitie de locuinte si terenuri a crescut semnificativ in T4/2016, conform asteptarilor formulate in trimestrul anterior, insa pentru urmatoarele trei luni bancile au estimat o stabilizare a cererii de credite ipotecare”, se mai arata in raport.
Pe de alta parte, in pofida estimarilor de inasprire a standardelor de creditare, pentru T1/2017, bancile preconizeaza cresterea cererii de imprumuturi de consum destinate populatiei.
In octombrie 2016, dobanda medie la depozitele la termen in lei existente in sold a scazut la un minim istoric, de 0,99% pe an, in timp ce dobanda la depozitele noi a coborat la un minim istoric 0,53%. Si dobanda la creditele in lei a scazut in octombrie 2016 la minime istorice: 5,51% in cazul creditelor in sold si 5,05% la cele noi.
In ceea ce priveste creditarea in 2017, Laszlo Diosi estimeaza o crestere semnificativa a creditelor corporate pentru investitii si a creditelor ipotecare, in timp ce creditele fara garantii pentru persoane fizice vor inregistra o crestere mai moderata fata de 2016.
"Portofoliul de credite fara garantii a fost foarte bun in 2016, la fel ca in 2006 cand oamenii pur si simplu nu intrau in dificultate financiara. Creditele noi, acordate in 2016, nu fac nicio problema", a spus seful OTP Bank.
Despre Legea darii in plata, CEO-ul OTP Bank Romania a precizat ca banca a primit in 2017 numai doua notificari, iar in total 171 de notificari.
"Majoritatea creditelor notificate au fost in franci elvetieni, iar peste 60% erau fara pierderi, cu debit zero la momentul notificarii", a declarat Laszlo Diosi.
Portofoliul OTP Bank Romania de credite in franci elvetieni a fost de 10.000, din care pentru 7.000 s-a facut conversia, cu un discount mediu de 21% (in conditiile in care leul a pierdut circa 45% fata de francul elvetian, practic banca si clientii au impartit aproximativ egal pierderile).