Bancile spaniole, italiene si portugheze investesc tot mai mult in obligatiunile propriilor tari
Bancile spaniole, italiene si portugheze investesc tot mai mult in obligatiunile suverane ale propriilor tari, ceea ce transfera riscurile de default de la creditorii privati la contribuabilii europeni, relateaza Bloomberg.
Detinerile de obligatiuni guvernamentale spaniole ale bancilor din Spania au urcat in perioada decembrie-ianuarie cu 26%, la 220 miliarde de euro, potrivit datelor Trezoreriei din aceasta tara.
Bancile din Italia si-au majorat detinerile de obligatiuni ale guvernului de la Roma cu 31%, la 267 miliarde de dolari, intr-un interval de trei luni incheiat in februarie, conform datelor Bancii Italiei.
In schimb, bancile franceze si germane si-au redus in unele cazuri portofoliile de obligatiuni ale Spaniei, Italiei, precum si ale Irlandei si Greciei cu pana la 50%, incepand din 2010.
In aceste conditii, guvernele vor fi nevoite, in cazul unei restructurari de tipul celei din Grecia, sa isi salveze bancile cu fonduri imprumutate de la Uniunea Europeana.
"Cu cat bancile nu mai acorda imprumuturi transfrontaliere, cu atat Banca Centrala Europeana (BCE) trebuie sa intervina pentru a acoperi finantarea. Astfel, expunerea la tarile periferice din zona euro este transferata de la sectorul privat la cel public", a declarat Guntram Wolff, director adjunct al institutului Bruegel din Bruxelles.
Cresterea detinerilor de obligatiuni suverane ale bancilor spaniole si italiene a fost alimentata de cele doua operatiuni de refinantare efectuate de BCE, in valoare de peste 1.000 de miliarde de euro. Institutiile de credit europene au imprumutat 489 de miliarde de euro in decembrie si alte 530 de miliarde de euro in februarie.
Bancile din asa-numitele state periferice, respectiv Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia si Italia, au fost atrase sa investeasca in obligatiunile suverane ale propriilor state datorita profitului ridicat, avand in vedere ca s-au imprumutat cu o dobanda de 1% pentru a cumpara titluri cu randamente de 6%-13%.
Institutiile financiare din cele cinci tari au imprumutat prin programele de urgenta ale BCE aproape 715 miliarde de euro, potrivit datelor bancilor centrale nationale.
Bancile din Irlanda si Grecia au obtinut alte 83 de miliarde de euro de la bancile lor centrale, folosind garantii care nu sunt acceptate de BCE.
Achizitiile de obligatiuni au contribuit initial la scaderea costurilor imprumuturilor statelor respective. In cazul Spaniei, randamentul obligatiunilor pe 10 ani a coborat in ianuarie sub 5%, de la peste 6,5% in noiembrie. Temerile ca agravarea recesiunii va duce la default-ul obligatiunilor guvernamentale a readus randamentul obligatiunilor spaniole peste nivelul de 6%, iar costul asigurarii datoriilor a urcat la un nivel care a determinat alte tari europene sa ceara ajutor de urgenta.
Din 2010, bancile din Franta si Germania si-au redus plasamentele in obligatiuni ale Spaniei, Portugaliei, Irlandei ti Greciei cu 42%, potrivit datelor Bancii pentru Reglemente Internationale. Vanzarile de obligatiuni italiene au inceput mai recent, astfel ca bancile germane si-au restrans detinerile cu 13% in trimestrele al doilea si al treilea din 2011.
Bancile franceze au renuntat la aproximativ 25% din detinerile de obligatiuni italiene in trimestrul al treilea.
Institutiile de credit germane si franceze au pierdut bani in urma restructurarii datoriilor Greciei Luna trecuta, dar vanzarile efectuate in ultimul an au limitat pierderile.
Grecia a fost nevoita in schimb sa imprumute o suma suplimentara de 49 de miliarde de euro de la FMI si UE pentru recapitalizarea bancilor elene incapabile sa suporte pierderile generate de detinerile de obligatiuni suverane.
"Daca va avea loc o restructurare a datoriilor portugheze, atunci bancile din aceasta tara vor avea nevoie de un sprijin similar cu cel primit de bancile din Grecia", a declarat Dimitri Papadimitriou, presedintele Levy Economics Institute al Bard College din Annandale-on-Hudson, New York.
In Spania, bancile mari, precum Banco Santander, cea mai mare din tara, pot sa suporte pierderile generate de obligatiunile suverane, dar bancile de economii, mai mici, vor avea nevoie de sprijin, crede Papadimitriou.
Bancile italiene cumpara probabil obligatiuni suverane pentru ca le pot vinde clientilor de retail, interesati inca de titlurile de stat, a mai spus economistul.