Ostatice ale obligatiunilor de stat in valoare de 40 de miliarde de euro pe care le au in portofoliu, soarta institutiilor de credit elene este strans legata de rezultatul crizei, despre care multi analisti considera ca se va incheia cu falimentul Greciei.

Creditorii privati, incluzand bancile elene, au acceptat o pierdere de 21% fata de valoarea nominala, parte a pachetului financiar de 109 miliarde de euro convenit de Grecia cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana in iulie.

Intre economisti, politicieni si investitori apare, insa, un consens ca fara acceptarea unor pierderi mai mari, de 50%, Grecia tot se va prabusi sub povara datoriei de 350 de miliarde de euro si va pierde finantarea de urgenta, noteaza Reuters.

"Perspectiva unor pierderi mai mari a crescut. In mod cert, piata CDS (asigurarea datoriilor impotriva riscului de neplata, n.r.) considera ca exista o probabilitate mai ridicata de 90% pentru un astfel de eveniment in cinci ani. Este posibil si s-ar putea intampla intr-un an. Eu nu as exclude-o", a spus Niall O'Connor, analist la Credit Suisse.

Consilieri guvernamentali din Franta si Germania au afirmat, in aceasta saptamana, ca Grecia trebuie sa reduca la jumatate povara datoriilor si au cerut mai mult sprijin pentru sustinerea recapitalizarii bancilor cu expunere mare pe datoria statului elen.

Presa elena a raportat miercuri ca discutiile privind pierderi mai mari au impins mai multi investitori sa accepte actuala oferta, a unei reduceri de 21% la rostogolirea datoriei scadente in 2020 pentru obligatiuni pe termen mai lung.

Bancherii au sugerat, de asemenea, ca ar fi deschisi ulterior unei noi runde de reevaluari in scadere, daca pierderile acceptate deja sunt insuficiente pentru a impiedica intrarea Greciei in faliment, situatie care ar avea un impact negativ si mai ridicat.

Daca Grecia falimenteaza, cinci banci din Romania ajung sub controlul unui stat pe perfuzii

Daca aceasta speculatie devine realitate, impactul asupra capitalului de baza al bancii ar fi prea mare pentru a fi compensat in contextul problemelor din sectorul financiar, iar bancile ar fi nevoite sa recurga la Fondul de Stabilitate Financiara al statului - si nationalizare - sau sa intre in colaps.

"Bancile ar trebui imediat capitalizate si evident nationalizate, deoarece proprietarii nu ar putea acoperi deficitul de capital. Asa ca statul ar trebui sa intervina", a afirmat Yannis Papantoniou, fost ministru de Finante al Greciei si "arhitect" al aderarii tarii la zona euro.

Lovite de declinul depozitelor si de cresterea portofoliului de credite neperformante in contextul recesiunii prelungite, bancile reduc indatorarea si costurile pentru a se proteja si pentru a intruni criteriul unei rate de adecvare a capitalului de 10%.

Cele mai mari cinci banci, respectiv National Bank pf Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank si Hellenic Postbank au acceptat deja pierderi de 4,3 miliarde de dolari in programul care se va incheia in octombrie.

Actiunile bancilor elene au pierdut 64% de la inceputul anului si 72% in ultimele 12 luni. Odata considerate "locomotiva" bursei de la Atena, titlurile au avut in ultimele luni o evolutie sub cea a pietei.

In Romania sunt prezente mai multe banci elene, respectiv EFG Eurobank prin Bancpost si National Bank of Greece prin Banca Romaneasca, in timp ce Alpha Bank, Piraeus Bank, Emporiki Bank si ATEbank activeaza sub brand propriu.