Astfel, prin ordonanţa de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003 şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, s-a creat cadrul legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă.

"Prin Hotărâre de Guvern, se va putea stabili nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi: pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel", precizează ministerul de resort.

La începutul săptămânii, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu declara că salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 decembrie 2018 şi va fi diferenţiat în funcţie de studii.

"În Codul Muncii, la ora actuală, se vorbeşte de salariul minim, dar nu se vorbeşte de salariul minim diferenţiat între cei fără studii superioare şi cei cu studii superioare şi atunci primul pas pe care trebuie să îl facem este să modificăm Codul Muncii. După ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui să venim cu o Hotărâre de Guvern. De la 1 ianuarie ar urma să fie salariul minim pe economie 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei şi pentru cei care au minim 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei", a menţionat şeful de la Muncă, la Antena 3.

În ceea ce priveşte vechimea de 15 ani, Olguţa Vasilescu a precizat că este vorba despre 15 ani de vechime în muncă "în general", indiferent de locul de muncă, indiferent dacă a existat şomaj în această perioadă sau concediu de maternitate.

"Aici, din această zonă, am primit foarte multe întrebări de la oameni care voiau să ştie dacă trebuie să aibă 15 ani vechime la acelaşi loc de muncă sau dacă trebuie să aibă 15 ani vechime pe studii superioare... Nu. Trebuie să aibă în general 15 ani vechime, indiferent unde au lucrat, indiferent că au avut perioadă de şomaj sau de maternitate", a subliniat ea.

Totodată, Vasilescu a reiterat că, potrivit Legii salarizării în sectorul bugetar, din 2019 salariile vor creşte 25% din diferenţa între ce este acum în plată şi grila din 2022 aferentă fiecărei familii ocupaţionale.

Modificările salariului minim pot afecta întreaga economie a ţării

Modificările salariului minim în forma anunţată de Guvern pot afecta întreaga economie a ţării, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă, reflectată într-un final în majorarea preţurilor, arată reprezentanţii Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER).

"Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) atrage atenţia că modificările salariului minim în forma anunţată de Guvern pot afecta întreaga economie a ţării, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă, reflectată într-un final în majorarea preţurilor. Aceste modificări, anunţate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea şi stabilitatea fiscală", se precizează într-un comunicat al organizației.

Potrivit reprezentanţilor investitorilor francezi în România, o asemenea măsură afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales a celor mici şi mijlocii, de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârşitul anului anterior.

"Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să fie ajustată în noile condiţii, fără a fi corelată cu productivitatea muncii", subliniază documentul.

CCIFER aminteşte, de asemenea, că, în termeni de productivitate, România este la finalul listei printre ţările din Uniunea Europeană, în condiţiile în care rata de productivitate ajustată în funcţie de salariu a scăzut în majoritatea sectoarelor, tocmai în urma creşterilor salariale disproporţionate. Efectele acestei majorări vor fi resimţite pe termen lung prin scăderea atractivităţii ţării pentru investitorii străini, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă.

Pe de altă parte, stabilirea salariului minim în funcţie de vechimea în muncă va crea o birocraţie excesivă şi va reprezenta un alt argument în defavoarea performanţei, se mai arată în comunicatul CCIFER. În context, organizaţia arată că stimulentele financiare acordate salariaţilor pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime şi acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcţie de realităţile economice şi de piaţa din fiecare industrie şi unitate comercială.

"Estimăm că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil şi nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunzător pregătirii şi competenţelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forţă de muncă din România", subliniază CCIFER.

Mai mult, investitorii invocă lipsa de sustenabilitate a salariilor din aparatul de stat, în condiţiile în care Hotărârea de Guvern nu face referire la sursa fondurilor din care urmează a fi suportată această creştere, iar forţa de muncă angajată în administraţia publică reprezintă în medie 26% din numărul total de angajaţi din economia naţională şi se află în prezent în primele 3 poziţii în topul celor mai ridicate salarii.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) este o asociaţie de business care reprezintă interesele comunităţii de business franco-române care reuneşte peste 3.000 de companii, însumând 17 miliarde de euro cifra de afaceri şi 120.000 de locuri de muncă.