ARB i-a transmis vineri deputalului Andreea Paul raspunsurile la un set de intrebari adresate organizatiei in cadrul sedintelor Comisiei Buget-Finante-Banci pe tema creditelor in franci elvetieni. 

"Consideram inoportuna adoptarea unui singur curs pentru toti clientii si toate bancile, impunandu-se solutii diferentiate pentru fiecare caz si pentru fiecare banca in parte. In ceea ce priveste acceptarea de catre banci a unui curs apropiat de cel aferent lunii decembrie 2014, dorim sa mentionam ca bancile au luat deja masuri individuale pentru perioade determinate, care au condus la absorbirea intr-o mare masura a cresterii ratelor clientilor dupa decizia Bancii Centrale a Elvetiei de a nu mai sustine un curs fix de 1,2 CHF/EUR", se arata in scrisoarea ARB. 

Reprezentantii ARB considera ca aplicarea unor solutii administrative, la nivelul tuturor clientilor, ar impune infuzii de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate la nivelul unora dintre banci si ar afecta rata solvabilitatii per ansamblul sectorului bancar.  Totodata, ARB atrage atentia debitorilor care solicita conversia creditului in alta moneda ca operatiunea presupune costuri suplimentare datorate catre terti, si nu catre banca. 

"Trebuie tinut insa cont de faptul ca o eventuala conversie a creditului in alta valuta impune atat aditionarea contractului de ipoteca imobiliara, cat si reinregistrarea garantiei de tip ipoteca mobiliara inscrisa la Arhiva Electronica de Garatții Reale Mobiliare (AEGRM) la noua valoare si valuta a creditului, iar acest lucru presupune costuri, care nu le revin bancilor, ci sunt datorate de client notarului si operatorului de arhiva, evaluatorului", se precizeaza in scrisoare. 

Astfel, potrivit unei anexe a documentului, costurile catre terti vizeaza evaluarea imobilului adus in garantie in cazul a 7 institutii de credit din 16, taxe notariale (la 10 banci), inscrierea la AEGRM si Agentia de Cadastru in majoritatea cazurilor, precum si polita de asigurare (7 banci). 

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) a anuntat toamna trecuta ca operatiunea de conversie, specifica solutiilor de restructurare, nu necesita garantii (colaterale) suplimentare in cazul bancilor membre. Totodata, acestea nu percep costuri pentru reinregistrarea garantiilor existente, singurele costuri asociate fiind cele achitate de clienti catre terti.  Acest principiu de conversie asumat de CPRB a fost reiterat recent de presedintele organizatiei, Steven van Groningen, in contextul aprecierii puternice a francului elvetian in raport cu leul. 

Din CPBR fac parte Banca Comerciala Romana, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit‐Tiriac Bank, ING Bank Romania si Volksbank Romania, detinand in total jumatate din activele sistemului bancar din Romania. 

BNR va relaxa, prin modificarea a doua regulamente, cerintele prudentiale si de clasificare a creditelor pentru restructurarile operate in cadrul programului guvernamental cunoscut sub numele "Electorata" si pentru creditele care sunt convertite in moneda in care debitorul incaseaza sau are indexate veniturile. 

Banca centrala a publicat pe 29 ianuarie doua proiecte de regulamente care vor modifica Regulamentul 17/2012 privind unele conditii de creditare, precum si Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor si plasamentelor si determinarea si utilizarea ajustarilor prudentiale de valoare. 

 O treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizitionarii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipoteca, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR prezentate vinerea trecuta de guvernatorul Mugur Isarescu. 

Scadenta reziduala medie este de 13,2 ani in totalul creditelor in franci elvetieni. Circa 40% din credite au scadenta reziduala sub 5 ani, iar in alte 40% din cazuri scadenta depaseste 15 ani. 

In scrisoarea ARB catre deputatul Andreea Paul se mai arata ca orice masuri administrative (impuse prin lege) sunt nepotrivite, insa cazurile de solidaritate sociala vor fi tratate prin politica individuala a fiecarei banci.  Printre masurile "concrete, reale si aplicate in prezent" de catre banci, ARB mentioneaza mentinerea pentru o perioada a cursului de schimb la un nivel anterior perioadei de apreciere (de exemplu, 31 decembrie 2014, ca in cazul Volksbank), acordarea unui curs de schimb preferențial la plata ratelor, reducerea dobanzii prin actualizarea anticipata a indicelui LIBOR, scaderea dobanzii prin diminuarea marjelor (cu 1,5 puncte in cazul OTP si Millennium) sau reduceri/eliminari de comisioane. 

"La acestea se adauga mecanismele clasice de rescadențare/restructurare. Astfel, exista o multitudine de masuri individuale specifice, care au efect similar cu cel de inghețare a cursului valutar si care creeaza in aceeași masura beneficii debitorilor", noteaza ARB. 

Reprezentantii asociatiei spun ca bancile suporta deja, prin masurile individuale, o parte din costurile generate de aprecierea francului elvetian, efort care va fi suplimentat si prin aplicarea noilor prevederi ale Ordonantei 46/2014, denumita anul trecut "Electorata", redenumita in prezent "Scade rata". 

"Orice alt cost suplimentar, rezultat al unor masuri administrative, s-ar adauga pierderilor acumulate de sistemul bancar in ultimii 5 ani, cu efecte negative asupra acestuia si costurilor deja asumate voluntar de catre banci", sustine ARB. 

Potrivit datelor anuntate de Banca Nationala a Romaniei, sistemul bancar a inregistrat dupa primele 11 luni de anul trecut o pierdere de 3,58 miliarde lei, in contextul procesului de scoatere a creditelor neperformante in afara bilanturilor bancilor.  In 2013, sistemul a avut un profit cumulat de 497 milioane de lei, in conditiile in care 23 de banci au raportat un profit de 2,05 miliarde lei, iar 17 banci au avut pierderi insumate de 1,55 miliarde lei. Cu un an in urma, bancile au raportat o pierdere agregata de 2,3 miliarde lei, in 2011 au avut un rezultat negativ de 777 milioane lei, iar in 2010 de 516 milioane lei. 

Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In total, 14 institutii de credit au acordat finantari in franci elvetieni.  Din totalul debitorilor cu imprumuturi in CHF inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank. 

Pana in prezent, opt institutii de credit au anuntat masuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului in raport cu leul. 

Cursul francului elvetian anuntat de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul saptamanii se afla in scadere cu 6,3 bani.  Referinta francului elvetian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. In urma cu o saptamana, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric in registrat in urma cu doua saptamani, francul se afla in declin cu 40,1 bani. 

Francul elvetian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, dupa mai multe sedinte in care a doborat record dupa record, ca urmare a eliminarii a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elvetiei.  La maximul de 4,5817 lei, francul era in urcare cu 22,5% fata de cursul de 3,7415 lei inregistrat miercuri, 14 ianuarie, inainte de decizia Bancii Elvetiei de a renunta la plafon.  In prezent, francul se plaseaza cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se afla cu 11,74% peste referinta BNR din 14 ianuarie, ultima inainte de anuntul Bancii Elvetiei.