In Adunarea Generala a Actionarilor Hidroelectrica, ce va avea loc pe 3 august, Ministerul Energiei va propune prelungirea mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere cu inca patru luni.

Membri propusi sunt: Ioana-Andreea Lambru, Radu-Spiridon Cojocaru, Karoly Borbely, Laurentiu-Dan Tudor, Horia-Marian Gambuteanu si Andreea Negru-Ciobanu.

La randul sau, actionarul minoritar Fondul Proprietatea o propune tot pe Oana Truta membru in Consiliul de Supraveghere.

”Contractele de mandat propuse cresc in mod evident riscul unor potentiale practici corupte si abuzive, din cauza faptului ca elimina sau reduc substantial cateva dintre obligatiile-cheie ale membrilor Consiliului, care erau prevazute in contractul anterior”, arata FP intr-un comunicat.

Oficialii Fondului spun ca, potrivit noului contract propus, membrii Consiliului nu mai sunt raspunzatori pentru respectarea obligatiilor de neconcurenta, conflict de interese, abtinerea de a solicita diverse servicii sau pastrarea confidentialitatii informatiilor obtinute in calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.

In opinia Fondului, acest lucru sporeste foarte mult riscul de coruptie in cea mai buna companie de energie a Romaniei, lucru ce i-ar putea afecta performantele prezente si viitoare.

“Noul contract de mandat creeaza un precedent extrem de periculos, permitand membrilor Consiliului sa detina pozitii in conducerea sau in consiliile altor companii energetice. Aceasta situatie deschide practic Cutia Pandorei si ridica ingrijorari serioase cu privire la determinarea si responsabilitatea de a actiona in cel mai bun interes al companiei si de a nu folosi pozitia de membru in Consiliul Hidroelectrica pentru a servi interese personale”, a spus Greg Konieczny, director general si manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

El afirma ca aceste actiuni ”extrem de grave” pot afecta in mod negativ interesele Hidroelectrica si ale actionarilor sai, ”lasand usa larg deschisa potentialelor practici de coruptie si aparitiei altor «baieti destepti» care vor secatui resursele Hidroelectrica”.

Comentand asupra implicatiilor aduse de schimbarile in contractele de mandat, Johan Meyer, co-manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, a spus ca modificarile Ministerului Energiei par a fi anume facute pentru a permite unui membru propus pentru Consiliul Hidroelectrica sa isi accepte mandatul, dupa ce, in prima instanta, el a refuzat numirea din cauza conflictului de interese, intrucat detinea o functie similara in consiliul altei companii energetice.

”De asemenea, renuntarea la obligatiile de neconcurenta duce la inlaturarea altui caz flagrant de conflict de interese. In esenta, modificarea va duce la tolerarea pozitiei altui membru al Consiliului ca director general adjunct al unei companii energetice, care este un competitor direct al Hidroelectrica. Nu poti servi doua sau mai multe interese divergente sau mai multi ‘stapani’ in acelasi timp”, a adaugat el.

Ministerul Energiei: Se incearca inocularea unor perceptii eronate

Reactia Fondului Proprietatea privind proiectul de contract de mandat al membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica propus de minister se inscrie in politica utilizata tot mai frecvent in ultima perioada pentru ”decredibilizarea actiunilor Ministerului Energiei” prin publicarea unor concluzii si “ingrijorari” fara fundament legal si real, a anuntat joi Ministerul Energiei.

Ministerul Energiei isi exprima totodata temerea ca actiunile reprezentantului FP pot duce la alte blocaje ale activitatii Hidroelectrica si ca, in cele din urma, pot pune in pericol inclusiv procesul de listare pe piata de capital a acestei companii si viitoarea dezvoltare a Hidroelectrica.

”Dincolo de aceste episoade prin care se incearca inocularea in randul opiniei publice a unei perceptii eronate fata de autoritatea in domeniul energiei, ne alarmeaza atitudinea distructiva a reprezentantilor FP in Consiliile de Administratie (CA) sau Consiliile de Supraveghere (CS) ale societatilor la care FP detine participatii minoritare alaturi de statul roman”, se arata intr-un comunicat emis joi de Ministerul Energiei.

Acesta arata ca situatia este de natura sa ingreuneze sau chiar sa blocheze activitatea companiilor, cum se intampla ”in mod repetat” la Hidroelectrica.

Oficialii Ministerului Energiei dau exemplu serie de actiuni ale reprezentantului FP la Hidroelectrica, care ar fi pus compania de mai multe ori in situatii dificile. Intre acestea, blocarea activitatii Consiliului de Supaveghere prin conditionarea prezentei la sedinte si a votului actionarului minoritar de schimbarea ordinii de zi si votarea anumitor puncte conform solicitarilor sale.

In plus, Ministerul Energiei acuza reprezentantului FP la Hidroelectrica ca a impiedicat numirea conducerii companiei prin demisia reprezentantul numit de FP in CS.

”Astfel, Hidroelectrica a inregistrat o situatie fara precedent: functionarea timp de cateva zile fara for de conducere. Interesant este ca, ulterior acestei situatii, pe care Ministerul Energiei a gestionat-o dincolo de comportamentul FP, FP a propus ca membru in CS acelasi reprezentant demisionar”, precizeaza comunicatul.

Ulterior, ”dupa toate eforturile depuse de Ministerul Energiei pentru asigurarea conducerii Hidroelectrica”, FP a inceput boicotarea acesteia prin contestarea inregistrarii Directoratului Hidroelectrica la Registrul Comertului, fiind nemultumiti ca aceste functii nu au fost preluate de persoane agreate de FP, potrivit comunicatului.

”Aceasta actiune pune in dificultate nu doar activitatea companiei, dar si salariatii Hidroelectrica”, mai spun oficialii Ministerului Energiei.

Cat priveste acuzatiile FP privind propunerea ME de contracte de mandat, ministerul considera ca acestea sunt ”complet neintemeiate si denota, in cel mai bun caz, o necunoastere a legislatiei in vigoare de catre reprezentantul FP”.

Ministerul spune ca toate clauzele legate de neconcurenta si conflict de interese se regasesc in forma de contract propusa de Ministerul Energiei.

”Consideram ca FP face deliberat sau nu o confuzie intre Consiliul de Supreveghere si Consiliul de Administratie. Aceasta confuzie apare inclusiv in referirile FP la 'decizia de afaceri' care, in cazul sistemului de administrare dualist, este preponderent apanajul directoratului. Referitor la 'ingrijorarea' FP cu privire la conflictul de interese, si acesta este definit in propunerea de contract de mandat a ME la art. 2 lit. c), fiind reglementat atat de legislatia civila, cat si de cea penala”, mai informeaza ministerul.