Banca si-a restructurat organigrama, ca parte a strategiei de dezvoltare pentru perioada 2013-2017, urmarind in principal eficientizarea proceselor si costurilor, alinierea la noile cerinte de business prin introducerea unor activitati noi si calibrarea numarului de functii si pozitii existente la dimensiunea actuala a afacerii, dar si reducerea nivelurilor ierarhice.

"Totodata, s-a urmarit si implementarea recomandarilor Bancii Nationale a Romaniei din cadrul rapoartelor de supraveghere incheiate in urma actiunilor desfasurate in anii 2012 si 2013", se arata in raportul bancii aferent anului trecut, potrivit Mediafax.

Primele procese revizuite si eficientizate au vizat activitatile de creditare, deschidere de cont, restructurare si recuperare creante pentru persoane fizice si firme.

Carpatica a mizat pe cresterea nivelului de leadership din organizatie, prin atragerea de specialisti cu renume din piata bancara si prin identificarea salariatilor cu potential din cadrul bancii. Totodata, a revizuit politica de remunerare si a implementat un sistem de management al performantei.

Institutia de credit a avut anul trecut cheltuieli cu salarii si alte elemente asimilate de 76,066 milioane lei (17,21 milioane euro), nivel similar celui din 2012, de 76,064 milioane lei. Din cei 1.090 de angajati pe care banca ii avea la finele anului trecut erau activi 1.012.

Politica de remunerare a salariatilor, care a fost revizuita in cursul anului trecut si aprobata de Consiliul de Supravehgere, urmareste incurajarea si recompensarea performantei, motivarea angajatilor pentru a ramane in banca, dar si atragerea de personal nou. In acelasi timp, aceasta nu trebuie sa incurajeze asumarea excesiva a riscurilor.

Angajatii Carpatica beneficiaza de salariu/indemnizatie de baza, cu revizuiri sau cresteri ale acestora, bonusuri, comisioane, premii sau alte beneficii, dar si de un pachet non-financiar, care include tichete de masa, servicii medicale si cursuri de dezvoltare profesionala si management al carierei, unde este cazul.

Pentru acest an, conducerea bancii a programat investitii de 11,4 milioane lei, din care cea mai mare parte vor fi directionate catre proiecte si solutii IT (4,9 milioane lei) si amenajari si reamenajari spatii bancare (3,4 milioane lei).

In data de 10 aprilie, actionarii Bancii Comerciale Carpatica cu drept de vot au aprobat propunerea managerilor de a analiza oportunitatea unei fuziuni a instutiei de credit si au respins solicitarea inaintata de Ilie Carabulea si Corneliu Tanase privind inlocuirea conducerii executive.

CEO-ul bancii, Johan Gabriels, a declarat intr-un interviu acordat Mediafax, ca managementul si-a propus sa gaseasca pana in septembrie o varianta de fuziune care sa sustina propulsarea in Top 10, cu pastrarea numelui, avand si sustinerea actionarului majoritar, Ilie Carabulea, in ciuda unor probleme de comunicare initiale.

Banca Carpatica avea la finele anului trecut active de peste 4 miliarde de lei, corespunzatoare unei cote de piata de circa 1%, ceea ce o plaseaza pe pozitia 20 in sistemul bancar.

El a aratat ca 2013 a fost un an de succes, nu doar din perspectiva rezultatelor financiare obtinute de banca, ci si pentru ca a reusit sa creeze o echipa manageriala competitiva. Gabriels spune ca a acceptat sa preia Banca Carpatica si pentru ca momentul din piata indrepta afacerile catre bancile romanesti.

Gabriels a explicat ca din momentul in care a acceptat postul de CEO a avut sarcina sa construiasca o noua echipa de conducere si sa dezvolte banca pentru a intra in Top 10, obiectiv reiterat in fata actionarilor si intr-o AGA din septembrie 2013.

Banca mizeaza in acest an pe un profit net de 37,7 milioane lei, usor sub castigul consemnat anul trecut de 38,4 milioane lei, in conditiile scaderii veniturilor cu 5%, la 207,1 milioane lei, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat luni de AGA. Institutia de credit a consemnat anul trecut venituri totale de 218,1 milioane lei.

Cea mai mare parte a profitului, respectiv 24,2 milioane lei a urma sa fie obtinut din activitatile de trezorerie, iar inca 6,3 milioane lei de pe linia de business "Comercial".

Cheltuielile ar urma sa creasca in acest an cu 2%, la 153,6 milioane lei, de la nivelul inregistrat anul trecut, de 150 milioane lei.

BNR a suspendat, la jumatatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul actionar al bancii, Ilie Carabulea, aflat in arest, dar si pentru Corneliu Tanase, care actioneaza concertat cu Carabulea.

Ulterior, BNR a extins cu inca patru persoane grupul de actionari care actioneaza concertat la Banca Carpatica, incluzand si noii actionari care au preluat titluri de la Corneliu Tanase, intrucat Ilie Carabulea a finantat o parte din achizitii.

Ilie Carabulea controleaza 41,2898% din capitalul social al bancii, iar Corneliu Tanase detinea anterior unor tranzactii 11,2179% din titluri.

Cei doi au dorit inlocuirea conducerii executive prin modificarea statului si componentei Consiliului de Supraveghere si Directoratul.

Titlurile Bancii Carpatica sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, inchizand sedinta de tranzactionare de miercuri la 0,0640 lei/actiune, in scadere cu 0,78% fata de referinta. La aceasta cotatie, banca are o capitalizare de 201,36 milioane de lei (45,2 milioane euro).