"Trebuie precizat ca banca nu este de vanzare. Cred ca nu s-a inteles bine. Eu nu vand banca, pentru ca nu este de vanzare. Ceea ce eu am spus este ca avem tinte agresive de crestere si de a obtine o pozitie de Top 10. Si vrem sa o facem sub numele de Carpatica si sub licenta pe care o avem. Provocarea pe care o avem este de a atrage portofoliu, de a atrage o alta parte cu care sa ne adunam eforturile si de aceea am ales o fuziune. O fuziune este ca o casatorie. Doua parti se unesc. Avantajul nostru ca banca este ca suntem lichizi, iar lichiditatea este aur. Avem un raport credite/depozite de 60%. Avem mai multe depozite decat credite", a declarat Gabriels, intr-un interviu acordat Mediafax. 

Banca Carpatica avea la finele anului trecut active de peste 4 miliarde de lei, corespunzatoare unei cote de piata de circa 1%, ceea ce o plaseaza pe pozitia 20 in sistemul bancar.

Directorul executiv al bancii a aratat ca nu la fel de satisfacatoare este rata de adecvare a capitalului, care se situeaza la 12%, peste limita ceruta de BNR, dar este insuficienta pentru planurile de dezvoltare ale bancii. 

"De fapt, trebuie sa gasim o alta institutie bine capitalizata, care sa fie de acord cu planurile noastre de crestere, sau care sa aiba eventual un portofoliu de credite care sa ne urce repede intr-o alta clasa de rating. Cred ca este vorba de complementaritate cu cealalta parte. O fuziune este ca o casatorie dintre doua parti, care ar putea avea dimensiuni similare si aduc impreuna diferite competente si beneficii reciproce. Avem lichiditatea, avem o echipa de management si avem strategia potrivita. Ceea ce dorim este mai mult capital", a completat Gabriels. 

El a aratat ca 2013 a fost un an de succes, nu doar din perspectiva rezultatelor financiare obtinute de banca, ci si pentru ca a reusit sa creeze o echipa manageriala competitiva.

Gabriels spune ca a acceptat sa preia Banca Carpatica si pentru ca momentul din piata indrepta afacerile catre bancile romanesti.  "Cand am venit in Romania, in 2009, era inca «sexi» pentru marile companii sa lucreze cu ING, RBS, Citi. De atunci, lucrurile s-au schimbat, foarte multe banci europene sunt de vanzare, exista un proces de dezintermediere. In mod natural, bancile romanesti trebuie sa ramana in piata. Nu se pot preface ca economia romaneasca nu conteaza. Nu suntem doar pe jumatate romani. De aceea vedeti si succesul Banca Transilvania, CEC Bank, care este de stat, si cred ca este loc si pentru o a treia banca romaneasca, un pretendent", a continuat directorul Bancii Carpatica. 

Banca a raportat pentru anul trecut un profit net de 38 milioane lei (8,59 milioane euro), in crestere cu 77,2% fata de 2012. Soldul net al creditelor a crescut cu 4% (44 milioane lei ) fata de 2012, la 1,226 miliarde lei, iar cel al depozitelor cu 12% (306 milioane lei), la 2,82 miliarde lei. Astfel, banca a avut un raport credite/depozite de 55%. 

"Avem ambitia sa devenim o banca mare, care sa intre in Top 10, si nu pentru ca vreau sa fiu CEO la o banca de Top 10, ci pentru ca realitatea arata ca, daca vrei sa ai o profitabilitate sustenabila, cred ca trebuie sa detii cel putin 2-3% din activele sistemului. Astazi, segmentele de nisa din piata financiara nu sunt suficient de dezvoltate ca sa derulezi afaceri profitabile. Daca ai o retea semnificativa, trebuie sa ai active pentru a aduce profitabilitate. Cele mai multe banci din grupul 2si 3 fac pierderi sau se lupta sa fie pe zero", afirma Gabriels. 

Directorul Carpatica a aratat ca nu a fost exclusa niciodata o achizitie sau o fuziune ca alternativa la cresterea organica, iar problema reputationala care a intervenit in ianuarie, dupa arestarea principalului actionar, Ilie Carabulea, a fortat lucrurile spre o solutie de crestere mai rapida. 

"Acest lucru ne-a determinat sa luam in considerare ceea ce numim o fuziune cu o alta institutie, pentru a sustine cresterea si de a avea suficient capital pentru a-mi putea indeplini strategia. La ceea ce ne uitam este o alta institutie, investitor strategic, alta banca, care sa aiba suficient capital si eventual are deja un portofoliu, care sa ne dea primul pas, prima miscare, pentru a ne indeplini tinta de pozitionare in Top 10. Este o provocare, dar cred ca o vom indeplini. Avem deja aprobarea actionarilor", a continuat Gabriels. 

El a precizat ca activitatea bancii in relatia cu clientii nu a fost afectata de arestarea lui Ilie Carabulea, dar a avut un efect in piata interbancara, unde riscul reputational este mult mai rapid luat in calcul de catre parteneri.

Gabriels a explicat ca actiunile bancii au potential de crestere si prin comparatie cu alte companii listate, inclusiv banci, mai ales prin raportare la activul net fata de pretul din piata.  Actionarii Bancii cu drept de vot au aprobat in 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instutiei de credit. 

BNR a suspendat, la jumatatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul actionar al bancii, Ilie Carabulea, aflat in arest, dar si pentru Corneliu Tanase, care actioneaza concertat cu Carabulea.  Ulterior, banca centrala a extins cu inca patru persoane grupul de actionari care actioneaza concertat la Banca Carpatica, incluzand si noii actionari care au preluat titluri de la Corneliu Tanase, intrucat Ilie Carabulea a finantat o parte din achizitii. 

Ilie Carabulea controleaza 41,2898% din capitalul social al bancii, iar Corneliu Tanase detinea anterior unor tranzactii 11,2179% din titluri. 

Carabulea si Marian Mirzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestati preventiv pentru fapte de coruptie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzati ca, in mod fraudulos, in perioada mai - decembrie 2013, au reusit sa tergiverseze si sa influenteze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurari. 

Titlurile Bancii Carpatica sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, iar cea mai recenta tranzactie s-a realizat la 0,0369 lei/actiune, cu 0,16% peste inchiderea precedenta. La ceasta cotatie, banca are o capitalizare de 200 milioane de lei (45 milioane de euro).