Acţiunea judiciară începe la patru ani de la izbucnirea scandalului, în septembrie 2015.

Germania permite doar de anul trecut procesele colective. În cazurile Volkswagen, cei aproximativ 470.000 de reclamanţi individuali sunt reprezentaţi de Federaţia asociaţiilor de consumatori din Germania (VZBV), scrie Agerpres.

"Suntem de părere că Volkswagen -a păcălit pe clienţi şi acum trebuie să suporte consecinţele", a afirmat şeful VZBV, Klaus Mueller.

Producătorul auto a argumentat că cei care au achiziţionat vehiculele nu au suferit deloc pagube deoarece acestea pot fi conduse şi sunt sigure.

Plângerea vizează vehiculele cu motoare diesel de tip EA 189, iar obiectivul este de a stabili că cei care au achiziţionat maşini VW au fost în mod intenţionat lezaţi în urma folosirii de către producătorul auto a unui soft pentru a eluda standardele de emisii poluante, a informat recent VZBV. Instituţia vrea să obţină compensaţii pentru proprietarii de maşini diesel VW care nu sunt atât de prietenoase cu mediul cum susţinea grupul auto atunci când consumatorii au făcut achiziţia.

Săptămâna trecută, procurorii germani i-au acuzat pe directorul general al Volkswagen, Herbert Diess, şi preşedintele Hans Dieter Poetsch, de manipularea bursei în privinţa scandalului emisiilor.

Cei doi, alături de fostul director general Martin Winterkorn, sunt acuzaţi că în mod intenţionat nu i-au informat la timp pe investitori de impactul financiar al scandalului. Din acest motiv, ei au influenţat în mod necorespunzător preţul acţiunilor companiei, a precizat Procuratura din Braunschweig.

Avocatul lui Diess susţine că directorul general nu ar fi putut anticipa turbulenţele de pe pieţele financiare şi şi-a efectuat în continuare atribuţiile.

Winterkorn a demisionat la câteva zile după izbucnirea scandalului. În 2017, el le-a declarat autorităţilor că nu a ştiut mai devreme de manipularea emisiilor.

După ce oficialii VW au recunoscut falsificarea rezultatele testelor antipoluare, acţiunile grupului german au scăzut la Bursa de la Frankfurt cu până la 37%. Dacă investitorii ar fi ştiut din timp de manipularea emisiilor, ei ar fi putut să-şi vândă mai devreme acţiunile sau nu ar fi făcut achiziţii, au argumentat reclamanţii.

Pe plan global, Volkswagen a plătit pentru implicarea în scandalul emisiilor aproximativ 30 de miliarde de euro (33,5 de miliarde de dolari). În mai, compania a anunţat că a pus deoparte încă un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pentru cheltuieli juridice.

Volkswagen face obiectul unor investigaţii în mai multe ţări, după ce a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel.

Cronologia unui scandal fără precedent în istoria Germaniei

Dieselgate este un scandal fără precedent în istoria automobilului în Germania, relatează AFP, care prezintă cronologia evenimentelor:

2006 - Volkswagen lansează proiectul unui motor adaptat normelor antipoluare americane, mai stricte ca în Europa. Un an mai târziu, după eşecul acestui proiect, ”angajaţi” dezvoltă un program informatic care să falsifice testele de poluare, potrivit unor declaraţii ulterioare ale Volkswagen în justiţia americană.

2014 - un studiu american măsoară niveluri de emisii uneori de 40 de ori mai mari decât nivelul autorizat. Autorităţile cer explicaţii Volkswagen, care nu recunoaşte frauda, potrivit News.ro.

2015

18 septembrie - izbucneşte scandalul. Agenţia americană a mediului (EPA) acuză Volkswagen că a încălcat reglementările antipoluare, printr-un program informatic capabil să trucheze controalele emisiilor de oxid de azot (NOx).

22-23 septembrie - totul se accelerează cu privire la Volkswagen, care recunoaşte că a echipat cu acest program informatic 11 milioane de vehicule în lume. CEO-ul Martin Winterkorn demisionează, iar justiţia germană deschide o anchetă penală. Acţiunile se depreciază cu 40% faţă de 18 septembrie.

15 octombrie - agenţia germană a automobilului dispune ca Volkswagen să recheme 2,4 milioane de maşini. Grupul extinde rechemafrea la cele 8,5 milioane de vehicule vizate în Europa.

2016

22 aprilie - Volkswagen afişează, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, o pierdere anuală.

28 iunie - Volkswagen acceptă să aloce 14,7 miliarde de dolari pentru a despăgubi clienţi americani, deschizând astfel calea rambursării potenţiale a aproximativ 480.000 de maşini.

29 iulie - o comisie de experţi francezi care a testat 85 de vehicule diesel descoperă ”anomalii” la o treime dintre maşini şi nu exclude ca alţi constructori să fi recurs la programe informatice care să trucheze teste.

2017

11 ianaurie - Volkswagen pledează ”vinovat”, în Statele Unite, la acuzaţii de fraudă şi obstrucţionare a justiţiei.

1 februarie - Bosch acceptă să plătească despăgubiri în valoare de peste 300 de milioane de dolari, în Statele Unite, însă nu-şi recunoaşte vina.

25 august - un fost inginer Volkswagen, James Liang, este condamnat în Statele Unite la 40 de ani de închisoare.

6 decembrie - Oliver Schmidt, un fost conducător Volkswagen, este condamnat la şapte ani de închisoare de către un tribunal american.

2018

23 februarie - scandalul se extinde la MBW. Constructorul recunoaşte că a echipat ”din greşeală” vehicule diesel cu un program informatic neconform de măsurarea gazelor de eşapament. Grupul din Munchen, care a dezminţit întotdeauna că a trişat, recheamă 11.700 de maşini din întreaga lume.

3 mai - autorităţile americane angajează proceduri judiciare împotriva lui Martin Winterkorn, fostul CEO Volkswagen, şi altor cinci conducători ai grupului.

13 iunie - Volkswagen acceptă să plătească o amendă în valoare de un miliard de euro în Germania.

10 septembrie - se deschide, la Brunswick, un proces al acţionarilor care cer despăgubiri în valoare de aproape nouă miliarde de euro în contul pierderilor pe brursă.

16 octombie - Audi, una dintre mărcile grupului Volkswagen, acceptă să plătească o amendă în valoare de 800 de milioane de euro.

28 octombrie - Porsche SE, acţionarul principal al Volkswagen, este condamnat la plata unor despăgubiri către investitori în valoare de 47 de milioane de euro.

1 noiembrie - asociaţia consumatorilor VZBV deupune o plângere de grup.

2019

10 ianuarie - constructorul Fiat Chrysler cade, la rândul său, în dieselgate. El acceptă să plătească până la 515 milioane de dolari către diverse autorităţi americane, care-l acuzau de faptul că a echipat peste 100.000 de vehicule cu un program informatic menit să falsifice testele cu privire la emisiile poluante.

25 februarie - BMW acceptă să plătească o amendă în valoare de 8,5 milioane de euro, iar ancheta cu privire la ”fraudă” este clasată.

15 aprilie - fostul CEO Volkswagen Martin Winterkorn şi patru foşti conducători ai constructorului auto sunt trimişi în judecată, în Germania, acuzaţi de ”fraudă agravată”, ”încălcarea legii împotriva concurenţei neloiale” şi ”abuz de încredere”.

7 mai - Porsche acceptă să plătească o amendă în valoare de 535 de milioane de euro.

31 iulie - fostul CEO şi trei cadre Audi sunt trimişi în judecată, acuzaţi de ”fraudă”.

24 septembrie - Parchetul din Brunswick cere trimiterea în judecată a actualului CEO al Volkswagen, Herbert Diess, a preşedintelui Consiliului de supraveghere Hans Dieter Pötsch şi a fostului CEO Martin Winterkorn, acuzaţi de ”manipulare a cursului bursier”.

24 septembrie - Daimler, afectat de scandal, acceptă să plătească o amendă în valoare de 870 de milioane de euro.

30 septembrie - se deschide primul mare proces al consumatorilor împotriva Volkswagen în Germania. Peste 450.000 de clienţi s-au înscris în această plângere în grup, prima de acest tip în Germania, în baza unei proceduri adoptate în urma dieselgate. Asociaţia consumatorilor VZBV face oficiu de petent unic.

Portofoliul grupului Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Audi, Porsche, Skoda, Lamborghini, Seat, Bentley şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania.