"Asociaţia Naţională a Transportatorilor şi Taximetriştilor Independenţi (ANTTI) a luat act de decizia Guvernului Romaniei de a reglementa "transportul alternativ" şi protestează faţă de proiectul de Ordonanţă ce se află în dezbatere publică. Hotărârea Curţii Europene de Justiţie din data de 20 decembrie 2017, pronunţată în cauza C-434/15, prevede ca serviciile de tip Uber intră sub incidenţa calificării drept serviciu în domeniul transportului în sensul dreptului Uniunii. Un astfel de serviciu trebuie exclus prin urmare din domeniul de aplicare a liberei prestări a serviciilor în general, precum şi al Directivei privind comerţul electronic (...) În România, serviciul de transport persoane, atât în regim de taxi, cât şi în regim de închiriere este reglementat prin Legea 38/2003 cu modificările ulterioare. Nu înţelegem uşurinţa Guvernului de a negocia un serviciu de transport persoane reglementat deja "cu societăţi comerciale care nu au ca obiect de activitate transportul de persoane conform codului CAEN". Aceste societăţi comerciale s-au prezentat la negocieri din postura de societăţi informaţionale şi doresc reglementare în domeniul transportului", se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei.

Reprezentanţii ANTTI atrag atenţia Guvernului României ca "niciunde în lume nu există ca aceeaşi activitate să fie reglementată de două legi" şi că "România se află foarte aproape de procedura de infringement pentru Mediu şi Justiţie".

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea activităţii de ridesharing a fost publicat în dezbatere publică, în data de 23 mai, pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Conform documentului, aplicaţiile de transport alternativ trebuie să fie autorizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), autorizaţia devenind valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de 50.000 de lei.

De asemenea, transportul alternativ poate fi intermediat numai de un operator al platformei digitale autorizat în acest sens.

La rândul său, operatorul de transport alternativ va trebui să obţină o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se eliberează în maximum 15 zile lucrătoare, pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autorizaţia de transport alternativ este netransmisibilă.

Autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: au maxim 5 locuri, inclusiv locul conducătorului auto; au inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei; deţin copia conformă a autorizaţiei pentru transportul alternativ.

Conducătorul auto care efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani şi să deţină un certificat de atestare a pregătirii profesionale pentru transportul de persoane în regim de închiriere eliberat de ARR; să deţină permis de conducere categoria B cu o vechime de cel puţin 2 ani; din certificatul de cazier judiciar al persoanei trebuie să rezulte că aceasta nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra siguranţei pe drumurile publice, infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri, infracţiuni contra vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale, traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale sau infracţiuni contra patrimoniului; să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea activităţii de transport persoane; să nu aibă suspendată exercitarea dreptului de a conduce în ultimul an pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive sau să nu fi fost implicată în accidente rutiere soldate, din culpa sa, cu decesul sau vătămarea gravă a uneia sau mai multor persoane.

Datele oficiale arată că, în prezent, aplicaţiile de mobilitate urbană sunt folosite de circa 2,5 milioane de români.