Ca parte a proiectului, o linie feroviară va lega China de Europa. Iar primul tren de marfă al companiei China Railway Express, care deja a intrat pe teritoriul Turciei prin provincia Kars, va ajunge în Europa prin tunelul Marmaray, care leagă Asia de continentul european, pe sub Strâmtoarea Bosfor, scrie publicația turcească Daily Sabah.

Trenul plecat din China, care va intra în tunel în 6 noiembrie și care va fi primul tren de marfă care trece pe sub Bosfor, a ajuns în Turcia pe Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică (TITR). Trenul cu o lungime de 850 de metri transportă 76 de metri cubi de marfă.

Într-un interviu pentru agenția Anadolu, ministrul turc al Transporturilor, Cahit Turhan, a declarat că țările din regiune au stabilit contacte semnificative datorită liniei feroviare Baku-Tbilisi-Kars Railway Line, care este principala componentă a Coridorului Estic, ce a intrat în exploatare la 30 octombrie 2017.

După trecerea pe sub Strâmtoarea Bosfor, trenul care a traversat Kazakhstan, Azerbaijan și Georgia, va ajunge la Praga, trecând prin Bulgaria, Serbia, Ungaria și Slovacia. Ministrul tuc a adăugat că primul transport neîntrerupt de marfă din China în Europa va intra în istorie drept primul tren de marfă care trece prin tunelul Marmaray.

Proiectul de infrastructură “O centură, un drum” își propune, pentru prima dată în istorie, să faciliteze accesul trenurilor care pleacă din Beijing să ajungă la Londra, după o călătorie neîntreruptă. Proiectul are importanță geo-strategică și comercială și va permite accesul mai ușor al resurselor din Est către Europa Occidentală.

Coridorul principal al proiectului, care va fi finalizat în 2049, își propune să fie o versiune modernă a vechiului Drum al Mătăsii. China și alte țări din regiune și-au propus să investească trilioane de dolari pentru a duce la bun sfârșit proiectul.

Principalul obiectiv al proiectului este să ceeze o rută pe uscat, care să lege China de Asia Centrală, Rusia și Europa, și una pe apă, care să lege Golful Persic de Marea Mediterană, prin Oceanul Indian (Marea Arabiei).

China “cucerește” tot mai multe state europene

În luna aprilie 2019, premierul chinez Li Keqiang a fost prezent în Croaţia, unde s-a întâlnit cu oficiali din 16 state europene: 11 state membre UE şi cinci din Balcanii de Vest, care speră să adere la blocul comunitar, în cadrul celui de-al 8-lea summit "16+1" de la Dubrovnik.

China s-a angajat să majoreze comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi să acorde mai mult sprijin financiar pentru proiectele majore de infrastructură transfrontaliere.

Europa Centrală şi de Est (CEE) este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând "un nou drum al mătăsii". Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

Companiile chineze sunt active în Balcani de câţiva ani, ajutând la construcţia unor proiecte de infrastructură.

Pentru prima dată, anul acesta s-a alăturat summit-ului "16+1" şi Grecia, unde gigantul chinez COSCO deţine o participaţie majoritară în portul Pireu. Premierul elen Alexis Tsipras a declarat că este important pentru regiune să lase în urmă crizele şi conflictele recente şi să coopereze, atât pe plan regional, cât şi pe plan global.

Ţările europene s-au angajat să furnizeze firmelor străine care fac afaceri în regiune condiţii de concurenţă echitabile şi un mediu de afaceri corect şi predictibil. De asemenea, ele şi-au luat angajamentul să promoveze cooperarea în infrastructură, agricultură, educaţie, ştiinţe şi tehnologie.

"China este o ţară care cu siguranţă este competitivă şi intenţionăm să cooperăm şi să respectăm standardele europene. Noi toţi avem nevoie să extindem legăturile comerciale şi să ne conectăm economiile", a afirmat Li Keqiang.

Platforma "16+1", necesară investiţiilor Beijingului în Europa Centrală şi de Est, este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.