Beijingul a lansat în 2013 proiectul de infrastructuri "Noile drumuri ale mătăsii", pentru a lega Asia, Europa şi Africa de China, cu porturi, linii feroviare, aeroporturi şi parcuri industriale.

Potrivit Centrului Tsinghua pentru finanţe şi dezvoltare, unele proiecte, în special hidrocentralelele şi termocentralele pe cărbune, sunt acuzate că provoacă pagube mediului, scrie Agerpres.

O analiză a amprentei carbon a dezvoltării infrastructurilor în ţările implicate în aceste noi drumuri ale mătăsii duce la concluzia că poate afecta obiectivele Acordului de la Paris din 2015 de a menţine temperatura medie mondială cu 2 grade Celsius sub nivelul din epoca preindustrială.

Potrivit Tsinghua Center for Finance and Development, cele 126 de ţări care au semnat acorduri de cooperare cu China reprezintă 28% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial.


Organizaţia a monitorizat efectele dezvoltării porturilor, oleoductelor, liniilor feroviare şi autostrăzilor în 17 dintre acestea şi a ajuns la concluzia că unele ţări, ca Rusia, Iranul, Arabia Saudită sau Indonezia ar trebui să îşi reducă emisiile de dioxid de carbon cu 68% până în 2050 pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris.

"Avem un scenariu 'business as usual' care spune că dacă vom continua pe acelaşi drum, chiar dacă toate celelalte ţări din lume, inclusiv Statele Unite, Europa, China şi India, se aşază pe traiectoria celor 2 grade Celsius, bugetul carbon va exploda însă", a declarat Simon Zadek, de la Centrul Tsinghua.

China este cel mai mare emiţător de dioxid de carbon din lume şi reprezintă circa 30% din emisiile la nivel mondial.

Pentru Simon Zadek, China trebuie să ducă "politici coerente" în raport cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon, atât la ea, cât şi în străinătate.

Studiul a fost efectuat împreună cu societatea Vivid Economics şi fundaţia ClimateWorks.

China “cucerește” tot mai multe state europene. Cu ce le atrage marele gigant asiatic

În aprilie, premierul chinez Li Keqiang a fost prezent în Croaţia, unde s-a întâlnit cu oficiali din 16 state europene: 11 state membre UE şi cinci din Balcanii de Vest. China s-a angajat să majoreze comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi să acorde mai mult sprijin financiar pentru proiectele majore de infrastructură transfrontaliere.

Europa Centrală şi de Est (CEE) este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând "un nou drum al mătăsii". Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

Ţările europene s-au angajat să furnizeze firmelor străine care fac afaceri în regiune condiţii de concurenţă echitabile şi un mediu de afaceri corect şi predictibil. De asemenea, ele şi-au luat angajamentul să promoveze cooperarea în infrastructură, agricultură, educaţie, ştiinţe şi tehnologie.

"China este o ţară care cu siguranţă este competitivă şi intenţionăm să cooperăm şi să respectăm standardele europene. Noi toţi avem nevoie să extindem legăturile comerciale şi să ne conectăm economiile", a afirmat Li Keqiang.

Platforma "16+1", necesară investiţiilor Beijingului în Europa Centrală şi de Est, este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est.

Într-un document de şapte pagini semnat de Li Keqiang, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Bruxelles-ul şi Beijing-ul se angajează să promoveze un comerţ "fondat pe reguli" şi să combată "unilateralimsul şi protecţionismul".

Unele state europene, precum Franţa şi Germania, sunt din ce în ce mai îngrijorate de proiectul "noului drum al mătăsii", în special după ce guvernul populist italian a devenit primul membru al G7 care se alătură acestui proiect.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018, China a fost cel mai mare exportator în UE şi, totodată, a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro.