Peste 1.500 de zboruri au avut întârzieri între 45 şi 180 de minute, în România, în primele luni de iarnă. Ce compensații pot primi călătorii
Avion, aeroport
Peste 1.500 de zboruri au avut întârzieri cuprinse între 45 şi 180 de minute, în primele două luni ale sezonului de iarnă, dintre acestea 1.173 fiind curse internaţionale cu plecare din şi înspre România, arată datele publicate de Flight Refund.
Totodată, în decembrie 2018 şi ianuarie 2019 au fost raportate 101 zboruri cu întârzieri mai mari de trei ore.
Reprezentanţii companiei de consultanţă susţin că, în prezent, doar 1% dintre români cunosc faptul că pot primi compensaţii pentru zborurile întârziate, anulate sau pentru refuzul la îmbarcare.
Statistica Flight Refund relevă faptul că, în România, în primele două luni de iarnă au fost înregistrate 1.517 de zboruri care au avut întârzieri între 45 şi 180 de minute. Dintre acestea, 1.173 au fost zboruri internaţionale cu plecare din şi înspre România, întârzierile influenţând călătoriile pasagerilor.
"(...) cei mai mulţi dintre pasagerii români nu cunosc faptul că au dreptul la compensaţii chiar şi în cazul în care, în timpul unei călătorii cu mai multe conexiuni, un zbor a fost întârziat între 45 şi 180 de minute, fapt care a dus la pierderea zborului de legătură. De altfel, în primele două luni ale sezonului de iarnă, pe principalele hub-uri din Europa pentru zborurile cu escală - Zurich, Viena, Munchen, Amsterdam, Berlin, Frankfurt, Hamburg şi Bruxelles - au fost înregistrate 325 de zboruri cu întârzieri între 45 şi 180 de minute", precizează sursa citată.
Conform Regulamentului CE 261/2004, un pasager are dreptul la o despăgubire în valoare de 250 - 600 de euro, în funcţie de kilometri parcurşi până la destinaţie. Dacă distanţa este sub 1.500 km, compensaţia va fi de 250 de euro, dacă este între 1.500 şi 3.000 km, călătorul este eligibil pentru o recompensă în valoare de 400 de euro, iar pentru cursele de peste 3.500 km poate primi o compensaţie de 600 de euro.
Experţii susţin că, pentru a putea cere despăgubire în cazul unui incident pentru o călătorie cu mai multe zboruri de conexiune, pasagerii trebuie să se asigure că toate zborurile au acelaşi număr de rezervare şi întreaga rută a fost înregistrată, de la zborul de plecare şi până la destinaţia finală, compensaţia fiind revendicată pentru fiecare pasager.
"Sunt eligibile pentru compensaţie toate tipurile de zboruri, inclusiv chartere, cu menţiunea că zborul trebuie să fie operat de o companie din Uniunea Europeană sau să decoleze de pe un aeroport din UE, însă nu se poate cere despăgubire dacă zborul de legătură este operat de o companie low-cost. De asemenea, dacă oricare dintre zborurile de legătură a fost întârziat din cauza unui eveniment de forţă majoră, companiile aeriene sunt pasibile de atenuarea daunelor (zbor alternativ, cazare, masă, transfer etc.), însă nu şi de despăgubire. Spre exemplu, în situaţia în care un pasager zboară din Europa către Canada cu o companie canadiană, cu o escală în Canada, prima etapă a acestei călătorii, din Europa către Canada, este eligibilă pentru compensaţie. În ceea ce priveşte a doua etapă, între două oraşe din Canada, pasagerul poate primi compensaţie dacă cele două zboruri au fost efectuate de acelaşi transportator şi au acelaşi cod de rezervare", se arată în comunicatul Flight Refund.
Compania Flight Refund a dezvoltat rapid aria de activitate, extinzând-se din Ungaria şi Europa Centrală către piaţa întregii Uniuni Europene şi spre alte destinaţii internaţionale. Încă din anul 2016, compania are clienţi din România, Cehia, Slovacia, Polonia, Franţa, Portugalia şi Spania. Înregistrarea pe site-ul companiei se poate face în 14 limbi, iar relaţiile cu clienţii sunt susţinute de vorbitori nativi.
Începând din 2018, România a devenit piaţă de interes major pentru Flight Refund, activitatea companiei fiind susţinută de un birou local.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS