CNADNR: Constructorul italian al Autostrazii Orastie - Sibiu incepe din 15 august sa repare fisurile de pe Cunta - Saliste, pe costurile lui
Constructorul italian al Autostrazii Orastie - Sibiu Lot 3, Salini Impregilo, va face pana pe 4 august o analiza a surparilor care au avut loc pe acest tronson, iar din 15 august va incepe sa repare terasamentul, pe costurile lui, a declarat, pentru Agerpres, Narcis Neaga, directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
"Nu platim niciun ban, pentru ca este un defect al lucrarii, constatat in timpul executiei lucrarii", a spus Neaga.
Noul termen pentru efectuarea lucrarilor vine dupa ce, la inceputul lunii iunie, Narcis Neaga a efectuat o vizita de lucru pe santierul Autostrazii Orastie - Sibiu, lotul 3, zona Aciliu, in conditiile in care, cunoscand defectele pe acest tronson, solicitase constructorului inceperea remedierii defectelor cel mai tarziu pe data de 29 iunie.
Insa a constatat ca termenul nu a fost respectat, iar lucrarile de remediere nu au fost incepute.
Seful CNADNR a explicat ca problemele la acest segment de autostrada nu s-au declansat anul acesta, ci odata cu pregatirea proiectului, din cauza acelei prevederi din legislatia referitoare la achizitiile publice care impunea atribuirea contractului pe baza pretului cel mai scazut.
"O noua abordare a Programului Operational pentru Infrastructura Mare al Romaniei (POIM) din punct de vedere al Companiei a inceput inca de anul trecut, cand am schimbat cu totul modul de abordare al studiilor de fezabilitate, pentru ca, practic, aici este cheia: cum iti pregatesti proiectul. (...) Toate problemele care s-au ivit in aceasta companie au fost legate de studiile de fezabilitate. Una dintre cauzele studiilor de fezabilitate mai putin reusite a fost acea prevedere a achizitiilor publice care spunea 'competitie pe baza pretului cel mai scazut'. Incepand de anul acesta, lucrurile se schimba, pentru ca Legea achizitiilor publice va fi si ea schimbata. Se va aplica o directiva europeana, care spune ca nu mai este obligatoriu sa ai pretul cel mai scazut. In momentul in care acorzi o mare importanta studiilor geotehnice, nu mai poti avea surprize majore in implementare", a explicat Neaga.
Directorul general al CNADNR a mentionat ca studiul de fezabilitate realizat pentru tronsonul dintre Cunta (judetul Alba) si Saliste (judetul Sibiu) a fost parte a unui studiu de fezabilitate amplu, care a acoperit tot Coridorul IV Pan-european. In studiul de fezabilitate aferent acestui segment se prevedeau alunecari de teren in zona respectiva.
"Constructorul care a castigat licitatia se pare ca nu a tinut cont de asa ceva si modul in care a tratat aceasta lucrare a venit intr-un oarecare conflict cu fortele naturii de acolo. El a tratat cu superficialitate zona, au inceput sa apara alunecarile de teren previzibile si au inceput sa apara probleme acolo", a spus el.
Astfel, la cateva saptamani dupa darea in folosinta a tronsonului de autostrada, a aparut prima fisura. Din primele investigatii de la fata locului facute de CNADNR a rezultat ca fisura nu este cauzata de alunecarile de teren, ci doar de probleme nerezolvate, precum drenurile infundate.
"Am facut propriile noastre expertize si am ajuns la concluzia ca alunecarile de teren nu au avut nicio legatura cu fisura aparuta pe autostrada. O executie defectuoasa a fost acolo, neglijente de neexplicat, constatate de experti. Problema scurgerii apelor la autostrada iata ca produce efecte in timp, care se resimt acum. Am avut discutii cu ei. Ne-am interesat sa vedem daca exista riscul afectarii traficului, al vietilor omenesti, ca practic asta ne intereseaza - siguranta in trafic. Ei au astupat acea fisura aparuta de 3 sau de 4 ori pana acum. Ultima discutie am avut-o cu ei aseara. Le-am spus: 'Ori faceti ca la carte, ori incheiem socotelile. Tragem linie si gata!' Asta inseamna certificat constatator negativ, inseamna executia garantiei de buna executie, inseamna scoaterea de pe piata a lor. O firma mare nu-si permite asa ceva. Pe teren au fost specialisti din companie, au fost profesori universitari, specialisti in constructii cu care avem contracte, universitati de constructii din tara - din Bucuresti, din Iasi. Toti au spus: este vorba de o greseala de executie aici", a adaugat seful CNADNR.
Pe Lotul 3, sunt doua zone cu probleme, respectiv la dealul de la Apoldu si la viaductul Aciliu. CNADNR a mai constatat la terminarea viaductului, in sensul de mers spre Sibiu, ca santurile colectoare nu au fost finalizate, apa acumulata in urma ploilor putand afecta instalatia electrica si sistemul ITS. CNADNR impreuna cu CESTRIN au efectuat foraje, teste la fata locului, care erau in sarcina constructorului. Testele efectuate au confirmat ca a fost o greseala de executie din partea constructorului.
"Am stat de vorba cu constructorul care a lucrat efectiv acolo si a avut o exprimare de genul: 'E posibil sa cada toate dealurile de acolo, dar acest viaduct nu va cadea niciodata". Ne-a explicat tehnic, ne-a spus despre ce este vorba, ceea ce se vede acum, ca au fost niste alunecari, ca s-au descoperit anumite pile sau culee - acestea sunt denumiri tehnice. Nu au legatura cu structura de rezistenta. Din punctul de vedere al sigurantei, nu se poate intampla nimic acolo. Nu se poate rasturna viaductul sau sa se intample ceva. Este un mesaj pe care trebuie sa il inteleaga toata lumea, spus de constructor, spus de specialisti. Insa, bineinteles exista degradari, au aparut lucruri care nu sunt favorabile constructiei in sine. A fost o surpriza si pentru noi, pentru ca Impregilo este un constructor mare", a mai spus Narcis Neaga.
Neaga a tinut sa precizeze ca nu au existat presiuni politice pentru deschiderea traficului pe aceasta autostrada asa cum s-a insinuat, iar in acest sens "sunt argumente si se poate sustine aceasta idee".
Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a sustinut zilele trecute in presa centrala ca Autostrada Orastie - Sibiu Lot 3 ar trebui inchisa partial ori total pana cand se va asigura o solutie durabila, in conditiile in care exista patru locuri unde corpul autostrazii s-ar fi miscat si unde ar exista fisuri de peste 10 centimetri.
Constructia celor 22 de kilometri de autostrada care leaga judetele Sibiu de Alba a costat 600 de milioane de lei.