Luna trecută, pe data de 24 martie, IATA estima o pierdere a veniturilor de 252 miliarde de dolari, în scădere cu 44% faţă de 2019, într-un scenariu cu restricţii severe de călătorie, care durează trei luni.

Potrivit sursei citate, cifrele actualizate reflectă o adâncire semnificativă a crizei, pe baza următorilor parametri: restricţii interne severe care durează trei luni, unele restricţii privind călătoriile internaţionale care se extind dincolo de primele trei luni, respectiv impact mondial sever, inclusiv în Africa şi America Latină (care au avut o prezenţă redusă a bolii şi se previziona o afectare mai redusă, în analiza din luna martie).

Astfel, în 2020, cererea pe segmentul de zboruri comerciale (intern şi internaţional) este de aşteptat să scadă cu 314 miliarde de dolari (-48%), în comparaţie cu anul anterior, iar cele două elemente principale care conduc la acest aspect sunt: dezvoltările economice generale şi restricţiile de călătorie.

"Şocul economic al crizei COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever în al doilea trimestru, atunci când se estimează că PIB-ul va scădea cu 6% (comparativ, PIB-ul a scăzut cu 2% la vârful crizei financiare globale). Cererea pe zborurile comerciale urmăreşte îndeaproape evoluţia PIB. Impactul reducerii activităţii economice numai în T2 ar conduce la o scădere de 8% a cererii în trimestrul al treilea (...) restricţiile de călătorie vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii de călătorie. Cel mai sever impact este de aşteptat să fie în al doilea trimestru. La începutul lunii aprilie, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului. Pieţele interne ar putea să înregistreze o creştere a cererii începând din trimestrul al treilea, într-o primă etapă de ridicare a restricţiilor de călătorie. Cu toate acestea, pieţele internaţionale vor înregistra o creştere mai lentă, deoarece se pare că guvernele vor păstra aceste restricţii de călătorie mai mult timp", se menţionează în analiza IATA, citată de Agerpres.

În viziunea Asociaţiei, Guvernele trebuie să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, întrucât companiile aeriene reprezintă nucleul unui lanţ valoric care creează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume.

"Ajutorul financiar pentru companiile aeriene ar trebui să fie o măsură prioritară pentru guverne. Sprijinirea companiilor aeriene va menţine lanţurile vitale de aprovizionare în timpul crizei. Fiecare loc de muncă salvat la o companie aeriană va menţine încă 24 de persoane angajate. Şi aceasta va oferi companiilor aeriene o şansă de luptă, rămânând întreprinderi viabile, care sunt gata să conducă redresarea, conectând economiile atunci când pandemia va fi sub control. În cazul în care companiile aeriene nu sunt gata, efectele economice negative ale COVID-19 vor fi prelungite inutil", explică Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA.

Reprezentanţii IATA propun o serie de opţiuni de ajutor pe care guvernele să le ia în considerare, inclusiv: sprijin financiar direct acordat transportatorilor de pasageri şi de marfă pentru compensarea veniturilor reduse şi a lichidităţii atribuite restricţiilor de călătorie impuse de pandemia de COVID-19; împrumuturi, garanţii de împrumut şi sprijin pentru piaţa obligaţiunilor corporative de către guverne sau bănci centrale; scutire de impozite: rambursări la impozitele pe salarizare plătite la zi, în 2020, şi/sau o prelungire a condiţiilor de plată pentru restul anului, împreună cu renunţarea temporară la impozitele pe bilete şi alte taxe impuse de către Guvern.

IATA reprezintă aproximativ 290 de companii aeriene din întreaga lume, echivalentul a 82% din traficul aerian mondial.