De ce schema „rate la jumatate“ vine sa compenseze azi lipsa de reactie rapida a bancii centrale in recesiunea din 2009, cati bani fac partidele din Romania, iar visul american a durat doar o zi
In fiecare dimineata citim site-urile romanesti si straine si strangem stirile de top de la Bloomberg la Ziarul Financiar, pentru cel mai bun update. Urmareste Incont.ro pe site sau pe Facebook. Transmitem informatiile care fac toti banii. Powered by StirileProTV.
De ce schema „rate la jumatate“ vine sa compenseze azi lipsa de reactie rapida a bancii centrale in recesiunea din 2009
Indiferent daca si cum va fi pusa in practica schema „rate la jumatate“ care se dezbate intens in Romania de o saptamana, important este ca ridica problema asupra uneia din cele doua mari poveri pe care le are consumatorul roman astazi si care impiedica relansarea economica: povarea serviciului datoriei, noteaza Ziarul Financiar intr-un editorial publicat vineri in editia electronica.
Romanii ramburseaza rate si dobanzi in valoare de 6 miliarde de euro pe an, la un sold al datoriilor de 25 de miliarde de euro. Ca unii au fost nesabuiti, ca altii pur si simplu s-au casatorit si a trebuit sa-si cumpere case chiar pe varful pietei imobiliare si au dat pe o garsoniera chiar si 80.000 de euro este o alta problema. Astazi avem aceasta povara in economie care mananca din venitul disponibil al oamenilor si orice schema imaginata care sa dea o gura de aer celor care sunt impovarati de aceste credite merita discutata.
Cealalta mare povara, care consuma circa 5 miliarde de euro din veniturile romanilor, este cheltuiala anuala cu benzina si motorina. Cele doua, ratele si combustibilul consuma circa 20% din cele 50-51 de miliarde de euro pe care ii cheltuie romanii pe an. Cele 50 de miliarde provin din: salarii (24 mld.euro pe an), pensii (11 mld. euro pe an), alte venituri supuse impozitarii cu 16% precum cele din PFA, dobanzi, drepturi de autor, chirii (8 mld. euro pe an), asistenta sociala (4 mld. euro pe an) si munca la negru (4-5 mld. euro pe an). Restul banilor se duc pe intretinere, energie, bunuri de larg consum si alte servicii.
Mai mult inseamna prea putin in asigurarile de locuinta
Asigurarile de locuinta au trecut printr-un un boom dupa introducerea obligativitatii asigurarilor de calamitate. Si totusi, distributia pe judete a politelor arata ca cele aproximativ 4 milioane de asigurari nu sunt suficiente, scrie Capital.ro.
Aproximativ 4 milioane de asigurari de calamitate si incendiu erau active in Romania la finele primelor 11 luni din anul 2013, ceea ce inseamna ca jumatate din locuintele din Romania au o asigurare. Si totusi, este prea putin. In primul rand, dupa cum arata calculele Capital, in Bucuresti sunt concentrate mai bine de jumatate din polite, in timp ce judete expuse masiv la riscurile de cutremur si inundatii (cum sunt cele din Moldova sau din partea de sud a Munteniei) au un grad de asigurare de sub 25% si chiar sub 20% in unele cazuri.
Mai mult, in ultimele luni ale anului 2013, vanzarile de asigurari facultative de locuinta au intrat pe un trend descendent, iar cresterile inregistrate de asigurarile obligatorii emise de PAID nu pot compensa diferenta, din simplul motiv ca presupun o acoperire limitata la 20.000 de euro pentru locuintele din materiale moderne si 10.000 de euro pentru cele din chirpici.
Iulian Dascalu: “Reimprospatarea ar trebui sa fie preocuparea operatorilor de malluri si in 2014”
Proprietarii de malluri ar trebui sa aiba pe lista de preocupari pe 2014 reimprospatarea centrelor comerciale, mai ales in cazul mallurilor care au atins o anumita maturitate pe piata, spune Iulian Dascalu, proprietarul retelei de malluri Iulius si a Palas Iasi, potrivit Wall-Street.ro.
Si in 2014, preocuparea pe care operatorii de malluri ar trebui sa o aiba, in special cei care au atins o anumita maturitate pe piata, este cea a reimprospatarii, a optimizarii mixului de chiriasi, a modernizarii designului si extinderii ofertei de entertainment in concordanta cu tendintele de consum ale pietei careia i se adreseaza, a declarat, pentru WALL-STREET.RO, Iulian Dascalu, proprietarul Iulius Group, compania care detine mallurile Iulius Mall din Timisoara, Cluj, Suceava si Iasi si ansamblul imobiliar Palas Iasi.
Cati bani fac partidele din Romania
Potrivit ultimelor date, Partidul Democrat Liberal ar dispune de cele mai mari venituri acumulate din cotizatii, donatii si subventii de stat in 2012, anul ultimelor date centralizate disponibile. Partida Romilor detine insa suprematia in ceea ce priveste subventionarea de la stat.
Autoritatea Electorala Permanenta a finalizat si a publicat in Monitorul Oficial rezultatele controalelor efectuate la partidele politice ce activeaza in Romania. Din documente reiese ce venituri a avut la dispozitie, in 2012, fiecare partid in parte, rapoartele fiind realizate pe baza documentelor contabile puse la dispozitie de acestea, in timpul controalelor efectuate de Autoritate la sfarsitul lui 2013, relateaza Economica.net.
Iata topul partidelor, in functie de veniturile pe care le-au avut din cotizatiile membrilor, din donatii, surse bugetare si din alte surse de venit.
1. Partidul cu cele mai mari venituri era in 2012 Partidul Democrat Liberal, care detinea, potrivit documentelor de la Sediul Central, peste 39 de milioane de lei (aproximativ 8,7 milioane de euro), din care cei mai multi bani provin din donatii (peste 29 de milioane de lei). De asemenea, partidul a incasat aproximativ 7,2 milioane de lei din cotizatiile membrilor si 2,2 milioane de lei ca subventii de la stat.
2. Urmeaza Uniunea Social Liberala (USL) -Sediul Central, care a totalizat venituri de peste 38,4 milioane de lei (8,5 milioane de euro), din care 26,1 milioane de lei din donatii si aproximativ 486.000 de lei din cotizatiile membrilor. Restul, in valoare de 11,7 milioane de lei provin din "alte surse de venit".
Cum se vede foamea de bani in statisticile BNR
Datele privind conturile nationale financiare, centralizate de BNR intr-un raport, arata ca Romania are, per ansamblu, creante (bani de primit) in valoare de 1.902 miliarde de lei si angajamente (datorii de platit) de 2.361 de miliarde de lei, ceea ce inseamna un necesar net de finantare de 459 de miliarde de lei. Defalcat pe sectoare, statul si firmele au cele mai mari deficite, iar populatia are un sanatos excedent, informeaza Adevarul.ro.
Potrivit Bancii Nationale a Romaniei (BNR), foarte putine sectoare din economie sunt pe excedent (au mai multi bani de primit decat de dat) si majoritatea sunt pe deficit (trebuie sa plateasca mai mult decat au de primit), fenomen care treneaza inca din 2008.
Datele se refera la situatiile financiare din anul 2012 si au fost centralizate de Directia de Statistica din BNR in octombrie 2013, precizeaza banca centrala. Iata cum stau cu banii principalele sectoare din economie:
STATUL (administratia publica) are de primit creante in valoare totala de 182,8 miliarde de lei, dar are de platit angajamente totalizand 294,8 miliarde de lei. Asta inseamna un necesar net de finantare de 112 miliarde de lei.
FIRMELE (societatile nefinanciare) au de primit creante in valoare totala de 619,9 miliarde de lei, dar au de platit angajamente totalizand 1.291,1 miliarde de lei. Asta inseamna un necesar net de finantare de 671,2 miliarde de lei.
Guvernatorul Isarescu, despre limitarea platilor in numerar: „Drumul spre iad este pavat cu bune intentii”
Limitarea platilor in numerar, mai ales la tranzactii cu terenuri, aminteste de dictonul "drumul spre iad e pavat cu bune intentii", spune guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care apreciaza ca initiatorii nu cunosc birocratia mare a unei astfel de tranzactii si se mira ca multe terenuri sunt nelucrate, noteaza Incont.ro.
"Drumul spre iad este pavat cu intentii bune. Nu cunosc tari in lume unde sa nu se mai faca plati cash, desi problema economiei gri si a spalarii banilor apare in multe state (...) Am vazut ca se penalizeaza cumpararea de teren cu numerar. Sa-mi spuna cum reusim sa aducem un biet batran cu 2.000 de metri patrati sa-l aducem la banca, sa-i facem cont, sa parcurga toate procedurile de cunoastere a clientului", a spus Mugur Isarescu.
Guvernatorul a aratat ca, oricum, procedura de vanzare a terenului presupune o birocratie ridicata, cu drumuri la primarie, la notar si este in sine un efort, mai ales pentru detinatorii de pamant in varsta.
Visul american a durat o zi. Dupa sperantele ca Bruxelles-ul scapa Romania de vizele pentru SUA, Comisia Europeana ne face un dus rece: „Nu avem in vedere asta!”
Romanii care spera sa nu mai aiba nevoie de viza pentru a merge in Statele Unite au trecut, in decurs de 24 de ore, de la extaz la agonie si, in fine, la o speranta precauta, potrivit Gandul.info.
Portalul de stiri europene EurActiv anunta miercuri, citand surse diplomatice, ca executivul UE (Comisia) a recurs la masura exceptionala de a impune un ultimatum de sase luni Statelor Unite ale Americii in dosarul vizelor pentru Romania si alte patru tari membre. La conferinta de presa zilnica de joi, insa, un purtator de cuvant al Comisiei Europene a negat acest scenariu, evitand sa spuna daca prima conditie pentru acest pas a fost intrunita, respectiv daca vreunul dintre aceste state a sesizat Comisia pe acest subiect.
Cateva ore mai tarziu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din Romania a precizat, intr-un raspuns pentru Mediafax, ca a trimis o asemenea notificare Comisiei. Aceasta nu inseamna, totusi, ca institutia condusa de Jose Manuel Barroso a impus Statelor Unite ultimatumul de care vorbea EurActiv.
35% din bugetul de la Sanatate, cheltuit doar pe internari. Managerii de spitale risca dosare penale pentru pacientii fictivi
Reforma din Sanatate s-ar putea lasa si cu dosare penale, nu doar cu limite impuse bolnavilor. In vizorul oficialilor din Sanatate sunt manageri de spitale acuzati de furt. In plus, ministerul vrea sa reduca la jumatate numarul internarilor, noteaza Stirileprotv.ro.
Trebuie sa dispara cele fictive, cu ajutorul carora, oameni fara afectiuni grave stau cu saptamanile prin spitale.
Internarea de o zi, adica cea de 12 ore, e valabila in cazul bolnavilor care au nevoie de un tip de anestezie si de supraveghere medicala cum ar fi de pilda cei care fac chimioterapie sau o examinare colonoscopica. Cine nu se incadreaza va fi tratat in ambulatoriu.
In cazul internarii continue, cea care se intinde pe mai multe zile, lucrurile sunt si mai clare: medicii care decid ca bolnavul trebuie sa ocupe un pat de spital trebuie sa demonstreze ca au fost epuizate toate celelalte metode de tratament.
Raport al Curtii de Conturi: Suma pentru decontarea transportului elevilor, depasita cu aproape 25% in 2012
Suma alocata in 2012 pentru decontarea transportului elevilor a fost depasita cu aproape 25% fata de cat fusese prevazut in buget, Curtea de Conturi stabilind ca acest lucru a fost cauzat de majorarea speculativa a tarifelor pentru abonamentele lunare de transport a elevilor, scrie Mediafax.ro.
In raportul public pe 2012 al Curtii de Conturi se precizeaza ca, potrivit legii, elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se deconteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), prin unitatile de invatamant la care sunt scolarizati, pe baza de abonament, in limita a 50 de kilometri, sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a opt calatorii dus-intors pe semestru, daca locuiesc la internat sau in gazda.
Bancherii din Olanda, obligati sa depuna juramant si sunt sanctionati daca incalca un cod de etica
Bancherii din Olanda trebuie sa depuna juramant incepand din acest an si risca sanctiuni, pana la excluderea din profesie, daca vor incalca un cod de etica, practica menita sa consolideze increderea si sa creasca gradul de responsabilitate intr-o industrie cu active de patru ori cat PIB-ul, informeaza Bloomberg.
"Jur ca voi face tot ceea ce imi sa in putinta pentru a mentine si a spori increderea in industria serviciilor financiare. Asa sa ma ajute Dumnezeu", este juramantul pe care trebuie sa il depuna, incepand din luna ianuarie, toti membrii consiliilor de administratie ale bancilor olandeze.
Incepand din a doua jumatate a acestui an, toti cei 90.000 de angajati din sectorul bancar din Olanda trebuie sa faca acelasi juramant sau o declaratie solemna non-religioasa ca vor respecta principiile codului de etica. Cei care vor incalca noul cod de etica vor fi sanctionati prin amenzi, suspendarea din functie sau introducerea lor pe o "lista neagra", explica presedintele Asociatiei Bancare din Olanda, Chris Buijink.