PE a respins textul cu 478 la 39 de voturi, in conditiile in care 165 de eurodeputati s-au abtinut. El a dezavuat in acest fel Comisia Europeana (CE), care dorea semnarea acestui text in numele apararii intereselor economice ale firmelor victime ale pirateriei si contrafacerii.

ACTA a fost semnat in ianuarie de 22 din cele 27 de Guverne din cadrul Uniunii Europene (UE), dar si de catre Statele Unite, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Singapore, Coreea de Sud, Elvetia, Mexic si Maroc.

Acest vot are loc dupa trei ani de la mobilizarea celor care denunta acest text. Sute de mii de persoane au manifestat impotriva acordului, iar o petitie impotriva ACTA a fost semnata de 2,8 milioane de oameni.

In ultimele saptamani, toate comisiile parlamentare consultate s-au pronuntat impotriva tratatului.

In cursul unei dezbateri de marti, doar o parte dintre conservatori au aparat ACTA. Chiar inainte de vot, ei au cerut, fara rezultat insa, ca PE sa astepte, inainte sa se pronunte, prezentarea concluziilor Curtii Europene de Justitie (CEJ) cu privire la conformitatea textului cu dreptul european.

Raportorul ACTA, laburistul britanic David Martin, a recunoscut importanta luptei impotriva contrafacerii si piratarii. Insa el a indemnat la respingerea ACTA, din cauza caracterului sau "vag", deci "periculos" pentru libertatile individuale.

Unul dintre punctele cele mai controversate era, in opinia opozantilor, posibilitatea oferita furnizorilor de acces la Internet de a preda detinatorilor de drepturi de autor adresele IP ale utilizatorilor suspectati de descarcari ilegale de date.

Franceza Marielle Gallo a explicat, in numele conservatorilor, ca aceasta temere tine de "dezinformare". In opinia sa, intrarea in vigoare a ACTA nu ar fi antrenat "incriminarea tinerilor adolescenti care decarca (date) in mod ilegal".